„Alo, Tempo?“ „La telefon Bogza, redactor de serviciu“

Tînărul curajos care, la 20 de ani, scoate împreună cu Al. Tudor-Miu revista Urmuz, un reper în avangarda românească, va şoca în 1929, lansîndJurnal de sex. După 4 ani, tipărea Poemul invectivă. Va fi acuzat de pornografie, va fi cercetat de poliţie, percheziţionat, i se vor confisca volumele, va fi chiar arestat, mai cu seamă pentru un articol din UNU, revista condusă de Şaşa Pană, apoi achitat, după un „sejur“ la Văcăreşti. Mare amator de frondă, şi-a făcut cărţi de vizită, pe care scria „Geo Bogza – achitat“. Continuă activitatea pulbicistică la revistele de avangardă, atît la UNU, cît şi la Meridian şi Pinguinul, dar şi la Bilete de papagal, Viaţa Românească, Revista Fundaţiilor Regale, sau la cele de stînga – Cuvântul liber şi Azi.   În 1937, începe să colaboreze cu reportaje la Lumea Românească, ziar democratic de atitudine şi informaţie, condus de Zaharia Stancu şi C. Clonaru, care îi solicită să-i trimită reportaje de pe frontul spaniol, pentru „a spune cinstit şi drept tot ce vede“. Îşi îndeplineşte cu mult succes misiunea. Are deja un prestigiu, pentru modul în care îşi alege subiectele şi le tratează. Începe să publice, pe prima pagină a ziaruluiTempo, într-o companie extrem de […]