„Am avut un muzeu în aer liber al Revoluţiei Române şi l-am distrus cu bună ştiinţă“. Interviu cu Mirel BĂNICĂ

Cercetător la New Europe College, cu un proiect despre prezenţa trecutului comunist în spaţiul public, Mirel Bănică este co-autorul unui film despre Piaţa Universităţii, despre care Observator cultural a publicat un scurt articol în numărul 420-421. La baza filmului se află dorinţa de a prezenta situaţia actuală a Pieţei sau, cu alte cuvinte, Piaţa ca loc de memorie într-un Bucureşti care întreţine o relaţie ambiguă cu trecutul şi cu istoria sa. Iar Piaţa Universităţii este, dacă vreţi, locul perfect în care se oglindeşte această relaţie.   Cristian CERCEL: Aş dori să încep prin a te întreba cum ţi-a venit ideea realizării unui film despre Piaţa Universităţii ca loc al memoriei. Mirel BĂNICĂ: A fost foarte simplu. Un fel de „străfulgerare“, dacă pot spune aşa. Am lucrat aproape un an şi jumătate la Universitatea Laval, în Canada, la catedra de istorie comparată a memoriei, condusă de Bogumil Koss Jewsiewicki, unde am avut ocazia să asist la discursul occidental asupra memoriei, să văd cum Occidentul atacă problema memorială în acest moment şi m-am familiarizat cu nişte termeni foarte uzuali acolo, dar foarte străini aici: lieu de mémoire, travail de mémoire, deuil, mémoire chaude, mémoire froide etc. Odată venit în România, aşa cum […]