Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
„Am încercat să proiectez chipuri diferite ale neantului din interior“
Interviu cu Alexandru MUŞINA
- 28-05-2010
- Nr. 526
-
Doina IOANID
- FORMULA 3
- 3 Comentarii
Alexandru Muşina este poet, eseist şi profesor. Este în primul rînd poet, dintre cei care caută, care explorează, care văd lucruri esenţiale şi reuşesc să le comunice constant, într-un mod profund.Budila-Express, Strada Castelului 104, Aleea Mimozei nr. 3, tomografia şi alte explorări, Lucrurile pe care le-am văzut, Regele dimineţii sînt cărţi la care te întorci, cărţi de la care înveţi, cărţi care rămîn nu doar într-un raft, ci undeva înăuntrul tău. Aşa cum se întîmplă întotdeauna cu poezia adevărată. Interviul de faţă prefaţează întîlnirea cu Alexandru Muşina la Serile Observator cultural. Dar un interviu este prea puţin pentru cîte ar fi de spus, iar farmecul discuţiilor pe viu este doar o mică urmă. Joi, 27 mai, vom profita de prezenţa scriitorului la Serile Observator cultural, pentru a-l asculta citind poeme inedite şi pentru a sta de vorbă live despre o mulţime de lucruri. Cînd a realizat Alexandru Muşina că poezia este importantă pentru el? Nu-mi dau seama. Dintotdeauna? Dar nu sînt o excepţie. Toată lumea simte că poezia e importantă. Depinde însă ce poezie. Cred că relaţia cu poezia e pe vîrste, pe nivele şi momente socio-culturale etc. Mai importantă mi se pare întrebarea: cum devii poet? Pentru că […]
În acest articol, vocea de profesor a celui intervievat se substituie principalei sale voci, aceea de poet. Alexandru Mușina vorbește încă o dată despre poezie, și o face în scopul dezambiguizării statutului modern al acestei arte, explicând foarte savuros din ce seve se trage Versul și care este rolul Poetului în Cetate (fie ea în accepția lui Platon, fie ea Universitatea sau Editura). Probabil este deranjant pentru criticii-cu-pâinea-cea-de-toate-zilele să se vadă, dar mai ales să se simtă în cauză, pălmuiți de privirea și vorba tăioase a marelui om Mușina. Un articol pe care orice poet trebuie să-l citească.
Domnule Musina, chiar toti criticii tineri se comporta asa?
N-ar fi trebuit cateva nuantari, exemple, o discutie aplicata despre critica tinara?
Va citez:
„La noi, criticii tineri (pe ceilalţi nu-i punem în discuţie, pentru că ei vin dintr-un sistem diferit) nu prea ştiu ce să facă. Pe de o parte, sînt universitari, dar prestigiul lor se bazează pe publicatul în reviste, nu pe marile lor isprăvi de la catedră. Nu au independenţa materială necesară şi sînt foarte tentaţi să devină agenţi de publicitate. Unii sînt şi agenţi de publicitate şi critici, alţii sînt, evident, numai agenţi de publicitate: pentru prietenii-autori, diversele grupuri literare, dar în primul rînd pentru edituri. Sînt cîteva edituri care au criticii lor şi ştii dinainte pe cine vor lăuda sau nu aceştia.”
Brrr, ce duritate!!! Pe cine vizati?
De ce nu dati nume, domnule Musina, cand vorbiti de critici care si-au abandonat vocatia si profesia si au devenit agenti de marketing? Spuneti-le pe nume, cine sunt agentii de marketing ai unor edituri? Cine?