„Am vrut sa fiu un martor“. Interviu cu Ion VIANU

Ion Vianu a fost printre putinii romani care si-au exprimat public solidaritatea cu Paul Goma, trimitind o scrisoare deschisa de sustinere. Se intimpla in 1977. Ion Vianu era medic psihiatru si cunoscuse in spitale presiunile regimului. Nicolae Ceausescu nu mai accepta sa se vorbeasca despre disidentii politici si dorea sa-i scoata „nebuni“ pe toti opozantii. In 1977, Ion Vianu a emigrat in Elvetia, devenind un colaborator constant al postului de radio Europa Libera. Dupa 1990, a publicat, impreuna cu prietenul sau din adolescenta Matei Calinescu, astazi profesor la Bloomington, volumul de memorialistica Amintiri in dialog (editia a III-a, Editura Polirom, 2005) si doua romane: Caietele lui Ozias (Editura Polirom, 2004) si Paramnezii (Editura Trei, 2005). Dialogul cu Ion Vianu a avut loc in casa din Bucuresti, unde a copilarit, casa profesorului Tudor Vianu. L-ati cunoscut pe generalul Plesita? L-am cunoscut in 1977. M-a interogat de trei ori. Prima data era extrem de furios, era in ziua in care il batuse pe Goma, a schitat gestul de a ma lovi. La toate tipetele lui eu nu am raspuns nimic. M-am inchis intr-o tacere absoluta. A doua oara era ostil, dar neamenintator. Iar a treia oara a fost cind primisem pasaportul. M-a […]