În expoziţia Anatomia restaurării. Opere de artă din patrimoniul MNAR, de la Muzeul de Artă al României, publicul poate urmări diversele etape ale procesului de restaurare, de la investigațiile premergătoare pînă la redobîndirea aspectului originar al unei lucrări prin raportare la principiile generale de restaurare, la lucrările originale și la documentațiile aferente acestora, dar și prin intermediul unor scurte filme documentare realizate în cadrul celor opt laboratoare specializate ale muzeului, se arată în comunicatul MNAR.
Din miile de lucrări restaurate de-a lungul anilor în laboratoarele muzeului, au fost selecționate 80, ilustrative pentru toate genurile artistice, de la pictură, sculptură, grafică la textile și arte decorative europene și orientale. Un accent special este dat de scenografia expoziţională, inspirată de metafora unui spital de campanie în care lucrările de artă sînt îngrijite şi vindecate. Aceasta a fost realizată de echipa de arhitecţi Abruptarhitectura. Curatorii expoziției sînt Cristina Toma și Cosmin Ungureanu.
Expoziția Anatomia Restaurării. Opere de artă din patrimoniul MNAR va putea fi vizitată la parterul Galeriei Naționale, pînă pe 2 aprilie 2017.
La lumina palidă a unui opaiț, undeva în vreun beci al unei somptuoase reședințe nobiliare, în cea mai secretă atmosferă, Leonardo da Vinci făcea numeroase observații asupra corpului omenesc, disecînd cadavre. Nerezumîndu-se doar la descrierea plastică a elementelor morfologice, Leonardo are și descoperiri în domeniu: sinusul frontal este un exemplu. Studiile sale aveau să întreacă cu o bună jumătate de veac preocupările din domeniu ale flamandului André Vésale. Neliniștitul Leonardo va inova și în domeniul picturii, realizînd după rețete proprii culori, cu ajutorul cărora va realiza acea compoziție de referință din istoria artei, Cina cea de taină, de la Mănăstirea Santa Maria della Grazie. În decursul secolelor, timpul a lucrat, fresca degradîndu-se. Au intervenit oameni talentați și, prin devotamentul artiștilor-restauratori, această capodoperă a lui Leonardo a rămas pe frontonul austerei săli de mese din ecleziala instituție.
Pentru că am început cu Leonardo, căruia i-a fost atît de dragă Florența, să nu uităm că aici există năbădăiosul Arno, care, asemenea oamenilor, își „iese din fire“/ din albie, pe care o părăsește la un interval de timp, inundînd lăcașurile de cultură, depozitele bibliotecilor și ale pinacotecilor. De fiecare dată, cu toată vigilența curatorilor instituțiilor culturale, obiecte de patrimoniu cad jertfe furiei apelor. Apar atunci salvatori, adică acei oameni minunați dotați cu har, ochi și mînă, care refac ceea ce urgia naturii a deteriorat. Sînt piese de valoare, cărți, fresce, incunabule, manuscrise, picturi, la care munca de restaurare nu a încetat, de la ultima cumplită revărsare a rîului Arno, de acum vreo patru decenii.
Dar nu doar natura poate distruge valorile culturale. Conflictele armate pot fi o importantă cauză a dezastrelor culturale. De curînd, Statul Islamic s-a hotărît să macine anticul oraș Palmyra. Am uitat oare cînd, în Decembrie 1989, tancurile au tras în Muzeul Național de Artă al României? Distrugerile au fost cumplite.
După mai bine de un sfert de secol, se poate afirma că multe dintre piesele atinse de pîrjolul obuzelor au fost redate circuitului muzeal. Osîrdia acelor oameni – unii ignorînd pericolele, riscîndu-și viața, pentru a salva un patrimoniu imens – este astăzi răsplătită printr-o expoziție de valoare artistică deosebită: Anatomia restaurării. Opere de artă din patrimoniul MNAR.
În urmă cu 40 de ani, tot aici, la MNAR, se vernisa expoziția Restaurarea – știință și artă. Am vizitat-o de mai multe ori. Entuziasmat de ceea ce oferea publicului, am scris la timpul respectiv o cronică, tipărită în prestigioasa revistă a învățămîntului superior, Forum (mr. 6/ 1976). Notam atunci: „Restauratorul de artă este, el însuși, un artist, pentru că numai un artist poate înțelege și pătrunde în profunzime spiritul unui alt creator de artă“.
Acest deziderat este pe deplin ilustrat de actuala expoziție dedicată restaurării și restauratorilor de la MNAR, cu un decor simplu, în care este folosit lemnul de brad, sugerînd simplitatea atelierului, în care principalele atuuri sînt priceperea și îndemînarea. În fiecare atelier de la MNAR, există o mînă de oameni capabili să redea viață unor opere care, altfel, s-ar pierde. Care sînt etapele? Pînă unde merge restaurarea? Care sînt principiile acțiunii? Care este limita dintre vizibil și invizibil? Iată întrebările pe care organizatorii caută să le prezinte, argumentînd diverse rezolvări. Există o „patologie a operei de artă“, o „fișă clinică“ (cu un istoric și o anamneză), examene paraclinice fizice (lumină, ultraviolet, raze x) și chimice.
În MNAR, primul atelier de restaurare a fost cel de pictură pe pînză. În anii `50, s-a apelat la un specialist din URSS, pentru a organiza secțiunea pictură de șevalet. Restauratorul venea de la Galeria Tretiakov și se numea Anatolie Feodorov. O restauratoare din echipa de început, Constanța Crișan, a realizat portretul dascălului. Prima lucrare restaurată a fost Bretona, a lui Grigorescu. Între prima restaurare și aripa atinsă de glonț a arhanghelului Gavril din Buna Vestire a unui învățăcel a lui Rafael, Rafaellino del Colle, au trecut mai bine de șase decenii, timp în care atelierul a revigorat circa 4.400 de lucrări.
După un deceniu de la înființare, la MNAR, ia ființă și atelierul de restaurare pictură pe lemn, unde descoperim o lucrare pe acest suport a maestrului flamand Jan van Eyck (Răstignirea) sau Madona cu Pruncul, a italianului Andrea Schiavone.
Patru mii de lucrări au fost refăcute prin atelierul de grafică. Printre lucrări, Femeia cu pelerină, semnată de Nicolae Grigorescu. O preocupare specială este acordată pieselor japoneze, restauratorii români, după cursuri în Japonia, realizînd adevărate minuni în domeniu.
Înființat în 1960, atelierul de textile expune caftanul lui Neagoe Basarab, acoperămîntul Mariei de Mangop sau anteriul vornicului Gligorcea, dar și un fragment de cort iranian, cu broderii mirifice, suportul textil avînd în componență lînă, mătase, bumbac. Și pe aici s-au perindat circa o mie de lucrări care au necesitat intervenții. Un atelier din 1949, restaurare ceramică-sticlă, este cel inițiat de vechiul anticar Keghan Tasgian, unde sînt expuse obiecte din China, Iran, dar și un vas de sticlă pentru flori, avînd drept motiv păpădia, creație manufacturieră daneză.
Maeștii atelierului de metale ne prezintă un chivot al Mănăstirii Hurezi, din argint ciocănit, o casetă germană de căsătorie (Dresda, 1586), dar și katane (săbii japoneze) și o trusă de pistoale de la 1860, originară din Parisul duelurilor.
Atelierul de restaurare mobilă prezintă o poliță otomană, o comodă și un secretaire, cîteva dintre cele 900 de lucrări tranzitate, dar și o probă de bun gust în legătură cu ceea ce înseamnă mobilatul unei incinte domiciliare. Statuira impozantă a Monseniorului Ghika, realizată în 1939 de sculptorul Gheorghe D. Anghel (1904-1966), domină spațiul rezervat atelierului de sculptură. Restaurarea s-a efectuat în doi ani (1986-1988), lucrarea fiind expusă la MNAR, pînă în 1989, sub numele de Cărturarul, fiind ascuns faptul că îl înfățișa pe Monseniorul Ghika. Un atelier care îi interesează foarte mult pe colecționari, este cel de rame, înființat în 1992.
Mi se pare nedrept să amintesc doar cîteva nume ale artiștilor-restauratori. Toți merită laude. Expoziția continuă pînă pe 2 aprilie, cu conferințe și vizite ghidate. La fața locului, se poate achiziționa un catalog voluminos, cu texte explicative de la fiecare atelier, și se poate vedea și un film cu nenorocirea abătută asupra muzeului, în 1989. Nenorocire peste care MNAR a trecut, cu eforturi considerabile și îndelungate.
Conferințe în Sala multimedia a expoziției
Sîmbătă, 11 martie, ora 11.00: Restaurarea unei tapiserii din patrimoniul MNAR. Luiza Gherghinescu, restaurator textile
Sîmbătă, 25 martie, ora 11.00: Selecția și intervențiile specifice de restaurare în cadrul proiectului Headley Trust: 5 studii de caz. Sorina Gheorghiță, Ioan Sfrijan, restauratori pictură șevalet
Vizite ghidate (gratuite; se plătește doar biletul de acces în expoziție)
Joi, 2 martie, ora 16.00 – Laboratorul de restaurare ceramică
Joi, 16 martie, ora 16.00 – Camelia Comșia, Laboratorul de restaurare tempera
Joi, 23 martie, ora 16.00 – Laboratorul de restaurare grafică.