Nr. 862 (31)

Am avut două bunici, ambele decedate. Una a murit acum un deceniu, la 95 de ani, născută în comuna Pojorîta, din județul Suceava, toată viața trăind la Cîmpulung Moldovenesc, căsătorită cu un acar de tren și avînd doi copii, care au urmat cel mai celebru liceu din oraș, „Dragoș Vodă“. A doua bunică a murit în Anul Revoluției, 1989, născută într-o comună din județul Iași, …

În România literară nr. 4-5/2017, Nicolae Manolescu publică o „Scrisoare deschisă unor tineri critici demisionari“, fără a menționa – specialitatea casei... – numele celor șapte critici recent-demisionați din Uniunea pe care o conduce: Ștefan Baghiu, Bogdan Crețu, Alex. Goldiș, Andrei Terian, Dragoș Varga și subsem­natul. Motivele demisiei noastre au fost expuse public, într-un text reprodus și în Observator cultural. Era vorba, în primul rînd, de …

M-am născut ca spectator în Franța descoperind „lumina“ la teatru. Nu ca instrument tehnic al spectacolului, asta se înţelege de la sine, ci ca intervenţie specifică atunci cînd, în mod inedit, ea este inclusă în proiectul artistic al reprezentaţiei. Observaţia unui tînăr prieten regizor de teatru mi-a confirmat-o recent: „Pentru noi, imaginea video e ceea ce a însemnat pentru generația dumneavoastră lumina în teatru!“. Da, …

Granițele criticii literare, eseisticii și discursului despre literatură, muzică și film sînt estompate în video-eseurile lui Tudor Crețu despre scriitori români, cineaști și muzicieni. Ceea ce autorul propune este o nouă specie în care mediul video devine spațiu de reflecție transgresiv asupra autorilor abordați. În episodul de azi ne întâlnim cu David Lynch și Twin Peaks. https://youtu.be/TKmNVbEMy2k

Problema societății românești la ora actuală nu este cea stomatologică, ci pe ce drum s-o ia. Muie PSD nu este o soluție. Nu avem alternative, e limpede că sîntem și vom fi în UE și NATO, fără prea multe interogații socratice și dialoguri platoniciene. Problemele reale nu sînt doar corupția și PSD – nimic nou în societatea românească, care mereu a găsit soluții la hoție …

…și alegerile, selectarea oamenilor, a temelor de discuție și mai ales a liniilor politice par a se face în altă parte: secret și în afară! Observ, cu bucurie, că apar semne că s-ar relansa pretins defuncta, dezafectata, demodata, moarta și îngropata istoric pasiune a utopiilor politice reformatoare (că de revoluții ne‑am săturat, sînt în serie, la termen, și oricum au fost „externalizate“ tehnologic, în locul …

Mă tem că mai mult decît cei cîțiva pași mici făcuți îndărăt (abrogarea ordonanței, demisia unui ministru așa-zis jurist – cu doctoratul luat la Bălți!) nu se vor putea obține de la acest guvern, al acestui partid. Se va instala un status quo pe timp indeterminat. Revolta s-ar putea reactiva oricînd; dar momeala cu măririle de salarii și pensii va lucra ca un venin insidios …

Sigur, sînt conştientă că mă puteţi considera ridicolă. La vîrsta mea, această implicare pasională în luptele politice care erodează ţara sau, dimpotrivă, o trezesc, avînd drept scop un „viitor luminos“, evident că e suspectă la o poetă de 86 de ani. Risc zilnic să fac un infarct privind la televizor. Nu înţeleg cum pot fi unii compatrioţi de-ai mei atît de creduli şi uşor de cumpărat …

Cîţiva academicieni semnatari ai Apelului din 8 februarie au dorit să-și apere demersul. Chiar în Observator cultural, Mircea Martin a precizat motivaţia lui personală: sentimentul unor fapte „din interior“ care afectează integritatea și securitatea țării, începînd cu vînzarea resurselor naţionale. Contextul ar explica punerea Apelului adresat poporului și Statului român sub titlul „identităţii“, al „suveranităţii“ şi al „unităţii naţionale“. În lunarul Contemporanul, iniţiatorii textului, academicienii …

Ioan Es. Pop (n. 1958, Maramureş) a debutat editorial în 1994, cu volumul de poeme Ieudul fără ieșire (Cartea Românească), volum care l-a şi făcut cunoscut, de altfel. Au urmat mai multe cărţi de poezie, printre care: Porcec (Cartea Românească, 1996), Pantelimon 113 bis (Cartea Românească, 1999), Petrecere de pietoni (Paralela 45, 2003), No Exit (Corint, 2006), Unelte de dormit (Cartea Românească, 2011). Debutat, aşadar, …

Cineva mi-a atras astăzi atenţia asupra unui comentariu referitor la „Intersecţia“ de acum două săptămîni, legată de Apelul academicienilor. Rareori îmi cad sub ochi aceste comentarii şi cred că şi mai rar m-am referit la ele în trecut, atunci cînd am aflat că au fost postate. De astă-dată, am decis să‑i răspund acestui domn comentac, deoarece îmi pare că domnia sa a ratat complet mesajul …

Să debutezi astăzi cu proză scurtă SF îmi pare un act cu atît mai curajos cu cît nișa respectivă pare mai afectată de comercial decît cea a literaturii mainstream. Aici romanul face legea fără drept de apel, fiind universal acceptată dorința cititorului de SF de a evada, pe spații largi, în lumi alternative, în spații și teritorii ficționale speculative. Volumul lui Mihai Alexandru Dincă, un …

„Să știi că nu întinerești, Mark. Lumea se schimbă, muzica se schimbă, chiar și drogurile se schimbă. Nu poți să zaci aici toată ziua și să visezi la heroină și la Ziggy Pop (cîntărețul la care se face referire e Iggy Pop, n.m.)“. Multe i se pot reproșa regizorului britanic Danny Boyle, dar printre ele nu se numără incapacitatea de a simți încotro se îndreaptă …

După ce a contribuit semnificativ la „aclimatizarea“ romanului polițist în medii sociale specific românești, George Arion își permite să se retragă într-o numai a sa „altă Americă“ (pentru a folosi termenul celui mai prolific plăsmuitor de Americi posibile, Norman Spinrad). Într‑un loc fără localizare precisă (fiindcă nu avem detalii geografice, urbanistice ori culturale ca să-l fixăm pe imensul teritoriu al Statelor Unite), dar bine conturat …

Efervescența editurilor de a scoate fel de fel de cărţi „savuroase“ depășește puterea mea de a citi. Și uneori de a comenta. Așa că, pe lîngă relecturile de plăcere – de unde timp pentru ele?! (mereu îmi aduc aminte de o confesiune a regretatului Alexandru Paleologu, care spunea că, de la o anumită vîrstă, nu mai citești cărți noi, doar recitești...) –, se adună destule …

Semnalam săptămîna trecută două numere dintr-o revistă-caiet ce apare din 2011 la Paris, la iniţiativa şi sub conducerea editorului, eseistului şi prozatorului Philippe Barrot, Chroniques du çà et là. Numerele respective (8 şi 9/2016) sînt consacrate unor literaturi europene „marginale“ – din Bulgaria, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Ţara Galilor, Slovenia, Cehia, Ţările de Jos, Portugalia, Scandinavia –, prezentate atractiv şi cu detalii suficient de relevante. …

Doresc să încep această prezentare prin a recunoaște cu umilință ignoranța mea: cunosc foarte puțin literatura română. I-am citit, precum mulți alții, pe marii români care au fost mai puțin români: pe Tristan Tzara, pe Eugen Ionescu și pe Emil Cioran, care au scris mai mult în franceză decît în limba maternă. Și l-am citit, din literatura recentă, pe Mircea Cărtărescu, pe care, de altfel, …

Înainte de Kiriac a fost Eftimiu. După Kiriac a fost Alipiu. După Alipiu, din nou Eftimiu. Apoi iar Kiriac. Toată Baia-Sprie a știut, am ştiut și eu, dar am tăcut din gură. Eftimiu semăna cu un pustnic la oasele feţei. Era nestatornic. Îl apucau gîdiliturile la vîrful degetelor de la picioare, cînd se enerva. „Scarpină-mă pe cel mare şi rotund de la stîngul, Eufinia“, zicea. …

De dimineață m-am trezit cu dorința imen­să de a mă agăța din nou de una dintre aripile timpului meu, cea mai mare dintre toate și cea mai bogată, sperînd să-l întorc din drum și să-i vorbesc puțin despre cîteva dintre dorurile mele. Așa că i-am vorbit despre copiii-stele, zîne, Ilene Cosînzene și Feți‑Fru­moși îmbrăcați cu pijamale cu Spiderman și costumașe mereu colorate și vesele. Despre …

Cum era de aşteptat, La La Land şi Moonlight conduc (6, respectiv 3) la Oscaruri obţinute. Îmbucurător, Manchester by the Sea le suflă în ceafă (2). Ca în fiecare an, Academia a împărţit, în măsuri egale, pîine, circ şi corectitudine politică. E prevalenţa oportunistului care simte cum merge treaba şi nu face rabat de la a se lua după curent. Secţiunile importante au fost cîştigate …

Muzeele de instrumente muzicale m-au fascinat întotdeauna. Ca diletant, cred că am învățat din ele multe lucruri. La New York, la secția de instrumente muzicale de la Metro­politan Museum of Art, cu douăzeci și cinci de ani în urmă, am văzut, probabil pentru prima oară, cum arată un virginal și o spinetă; era cu mult timp înainte de a le fi ascultat „pe viu“, la …

În articolul anterior despre ediția 2017 a Festivalului de Film de la Berlin, am încercat să argumentez că filmele din competiție sînt cu atît mai subtile și solicitante cu cît vorbesc despre problemele unor personaje din clasa mijlocie, cu care publicul berlinez empatiza, probabil, mai ușor. În acest peisaj a fost receptat și Ana, mon amour de Călin Peter Netzer – răsplătit cu un Urs …

Poeta Denisa Duran și compozitorul austriac Bruno Pisek au realizat împreună piesa radiofonică Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?, transmisă la Radioul Național Austriac, în cadrul emisiunii ORF Kunstradio (2015), și un performance cu același titlu prezentat la București, la Arcub și Green Hours, în februarie 2017, cu sprijinul Forumului Cultural Austriac. (Observator cultural) L-am cunoscut pe Bruno Pisek în 2008, la Viena, cînd eram …

În expoziţia Anatomia restaurării. Opere de artă din patrimoniul MNAR, de la Muzeul de Artă al României, publicul poate urmări diversele etape ale procesului de restaurare, de la investigațiile premergătoare pînă la redobîndirea aspectului originar al unei lucrări prin raportare la principiile generale de restaurare, la lucrările originale și la documentațiile aferente acestora, dar și prin intermediul unor scurte filme documentare realizate în cadrul celor …

RootlessRoot este o platformă prin intermediul căreia creatorii ei – Linda Kapetanea și Josef Frucek – dezvoltă un limbaj artistic accesibil, primordial, creativ și jucăuș, cu un accent pus pe emoția umană și pe expresia culturală. Linda Kapetanea (Grecia) și Josef Frucek (Slovacia) au înființat, în 2016, compania RootlessRoot și au pus bazele programului de cercetare Fighting Μonkey, care este o metodologie aplicată a artelor …

M-am plictisit copios, dar am avut și revelații la nenumăratele dialoguri cu artiștii la care am asistat după spectacole. Mi s-a întîmplat acasă, în România, și în multe alte locuri din Europa: la teatru, la bienale și tîrguri de artă. Somewhere in Europe (Undeva în Europa), scris cu litere multicolore de neon, e fundalul internaționalist al spectacolului Artists’ Talk realizat de Gianina Cărbunariu la ARCUB …

Mama lui Emőke s-a sacrificat muncind pentru fiica ei; Marius a muncit în SUA și a pierdut toți banii la Caritas („o schemă piramidală de joc foarte populară“), Daniel a ajuns în România cu un pașaport expirat (dar România e o țară foarte primitoare), din dragoste pentru „actrița româncă Fatma Mahomed“; pentru Valentin, cea mai bună ofertă la terminarea școlii de teatru din Germania a …

După ce, printr-o povestire-parabolă a unei întîlniri cu un tînăr regizor, îşi alătură vocea celei a lui Şahighian sau a lui Marin Iorda, pentru a deplînge nerăbdarea noii generaţii în a ucenici, Sică Alexandrescu îi laudă pe actorii care l-au asistat la montări, devenind, astfel, regizori (Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Mihai Berechet) „...mai regizori decît mulţi regizori care-şi zic regizori“. În timp ce... „La noi, cei …

lăsaţi-mă să vorbesc despre Andrei Gamarţ chiar dacă n-am uneltele lui, chiar dacă n-am nici numele uneltelor lui nu-i văd decît oglinda sferică uriașă cît globul pămîntului la care trudește din ce vară din ce an de cînd a călcat pentru prima oară pe paranteza aia și ea s-a ridicat în picioare și s-a făcut cerc și lumina a umplut-o voi nu știţi lumina întunericului e faţa nevăzută a lunii și el a …

Ambele romane ale lui Alexandru Lamba au o poveste de dragoste care motivează o parte din acțiune sau, altfel spus, în termeni geometrici, dragostea este una dintre axele de coordonate după care se ridică funcția narativă. În Sub steaua infraroșie (Tritonic, 2016), cea de-a doua axă este călătoria spațială; în Arhitecții Speranței (Tritonic, 2017), călătoria în timp. Novum-ul (ideea SF…) nu prezintă mari noutăți în …