Aplicaţi Vanish – dispar instant muzeele!

Eu nu ştiu istorie (am şi alte defecte – oho!). Nu ştiu nici literatură – atît cît aş vrea eu. La cît ştiu eu despre literatură şi critica literară, pe dl Cis îl ştiam a fi exclusiv critic literar. Aaa, mai scrisese ceva legat de istoria zbuciumată a greco-catolicilor, o carte de interviuri parcă (11 dialoguri (aproape teologice). Şi, surpriză!, primesc în primăvara asta, chiar pe 11 martie, un mesaj privitor la susţinerea Muzeului Ţării Crişurilor, din partea dlui Cis – Al. Cistelecan, fireşte. Ce-are a face Cisu cu Crişu’?, mă întrebam nedumerită foarte. Are. Există literaţi care nu-s doar literaţi, ci ţin să fie oameni ai cetăţii, cum se spunea odinioară, pe vremea cînd formau o categorie, nu o excepţie.   Apoi mi-am amintit că, aproximativ cu jumătate de an în urmă, dl Virgil Ştefan Niţulescu atrăgea atenţia asupra unui fenomen, şi nu a unui caz izolat – cel al, pînă la urmă, aruncării muzeelor în stradă. Atunci, la deschiderea Conferinţei NEMO (Network of European Museums Organisation), în noiembrie 2013, fusesem şi mai nedumerită – CUM să arunci, în stradă, un muzeu? Cum vine asta?! Era un trend setat deja. Fenomenul era în curs de amplificare. A venit apoi […]