Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Ar fi avut tot dreptul să fie în Academia Română
- 31-05-2013
- Nr. 675
-
Alexandru BARNEA
- In memoriam
- 1 Comentarii
A plecat prea repede dintre noi. Poate că încercările prin care a trecut l-au dus la dorința și convingerea din ultima vreme de a pleca mai devreme într-o lume mai bună. I. A fost, în domeniul arheologiei și istoriei greco-romane, una dintre cele mai importante personalități ale ultimelor peste patru decenii. Spiritul său căutător și formația de filolog clasic i-au fost fără îndoială de bun augur. Cu tot ceea ce a lucrat și publicat, ar fi avut tot dreptul unui scaun de frunte în Academia Română, cel puțin încă din deceniul trecut. Motivația se va vedea cu prisosință în cele ce urmează. I.1. Descoperiri istorice. A elaborat și demonstrat în cîteva publicații științifice, chiar respinse de unii magiștri ai vremii, chestiuni novatoare privind istoria noastră antică. Cele mai importante: datarea în anul 74 d.Hr. a intrării teritoriului Dobrogei în provincia Moesia Inferior și nu mai devreme cum se credea; formularea cea mai plauzibilă privind romanizarea; localizarea așezării Argedava; apărarea litoralului vestic al Mării Negre în epoca romană (ulterior dovedită arheologic); precizări privind flota romană la Dunărea de Jos. I.2. Descoperiri arheologice. A stabilit pentru prima dată o stratigrafie a cetății Histria; cu acel prilej a descoperit cea mai veche basilică […]
Mărturisesc că în anul 2001, când Profesorul Alexandru Suceveanu mi-a propus încredinţarea unui sector de pe prestigiosul şantier arheologic Histria (sectorul Basilica extra muros, în colaborare cu Alexandru Bădescu de la MNIR şi Karl von der Lohe de la Universitatea din München), am fost onorată, dar în acelaşi timp înspăimântată de responsabilitatea imensă care îmi revenea. Aceasta era dată atât de complexitatea săpăturii, cât şi de faptul că situl arheologic nu îmi era cunoscut decât în urma vizitelor făcute la invitaţia aceluiaşi Profesor. Treptat însă, sub îndrumarea sa şi mai ales ca urmare a pasiunii şi dragostei pe care Profesorul Suceveanu o avea pentru Histria, am ajuns cu toţii să iubim acest şantier, să îl înţelegem şi să încercăm să îi dezvelim tainele aflate sub pământ, la nivelul exigenţelor pe care dânsul le avea. Am efectuat astfel 11 campanii arheologice în sectorul menţionat, cu rezultate deosebite, în colectivul sectorului fiind incluşi de-a lungul timpului peste 30 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi proveniţi de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Si nu a existat generatie de studenti care sa nu se fi \”imbolnavit\” de Histria, care sa nu isi doreasca sa revina si sa continue sa fie membrii ehipei al carui SUFLET a fost Profesorul Alexandru Suceveanu!
Profesorul Alexandru Suceveanu a mai avut însă şi o altă calitate: a reuşit ca din specialişti proveniţi din instituţii diferite să creeze nu numai un colectiv de cercetare, ci o familie! Majoritatea dintre noi, ca urmare a felului paternal în care ne ocrotea şi îndruma, am ajuns să devenim foarte buni prieteni. În momentul în care veste morţii lui prea timpurii ne-a lovit, am realizat cu toţii că Profesorul Suceveanu ne-a insuflat tuturor celor care am avut onoarea să fim în preajma lui dragostea faţă de meserie, faţă de un sit fabulos şi lecţia de viaţă de a-ţi face din colegi – prieteni de nădejde. Pentru toate aceste lucruri construite în jurul nostru, pentru tot ceea ce a făcut pentru fiecare dintre noi, fie ca amintirea şi tot ceea ce a construit să dăinuie veşnic!