ARTE VIZUALE. Arta urbană în România: cultură sau subcultură?

  • Recomandă articolul
Pe 1 noiembrie 2013, şi-a deschis porţile în Centrul Vechi al Bucureştiului un spaţiu cel puţin inedit de cultură, Centrul Pop-Up, în fapt, un muzeu în aer liber de artă urbană. Valurile de trecători de pe strada Şelari se pot mira pe bună dreptate privind, printre ruine, baruri şi terase, noul spaţiu destinat Street Art-ului, construit exclusiv din şi în containere navale, dispuse modular pe două niveluri, precum piesele de lego. Am folosit sintagma în engleză pentru a evita o traducere care nu acoperă în limba română sensul mişcării artistice corespunzătoare, cu atît mai mult cu cît aceasta tocmai este importată în România ca atare, precum rapul sau hip-hopul, urmînd a cunoaşte ulterior varianta sau variantele regionale de dezvoltare.   Dincolo de bizareria arhitecturală, deloc agresivă în contextul amplasării şi dispunerii elementelor morfologice, a fost organizată deja o primă expoziţie la Centrul Pop-Up, care îi reuneşte pe treisprezece dintre cei mai activi artişti ai genului, din România: Alexandru Ciubotariu, Angela Bontaş, KITRĂ, Victor Fota, Andrei Vlad Toader, Zoiţa, Ortaku, Creaturi Drăguţe, Glappy, IRLO, Kraimann, Andy Sinboy şi Sno. Înainte de a aborda subiectul propus, stăm de vorbă cu directoarea Centrului, Gabriela Coman, care ne spune că „Pop-Up este primul centru […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.