ARTE VIZUALE. Sărind zidul lui Manole

La o diferenţă de generaţii de aproape un deceniu, am întîlnit două artiste care şi-au secondat, din studenţie, cariera similară a soţului cu care împart, de-o viaţă, greutatea numelui de afiş. Ana Ilfo­veanu (n. 1947) şi Elena Vlad (n. 1956) şi-au trasat, cu firească şi onestă delicateţe-în-tenacitate, „drumul“ propriu. Mi­nunat subliminară, am identificat tocmai metafora „cărării“ în organizarea imaginarului lor plastic.   Drumul iernatic de sat colinar, abia atins de împrimăvărare, tomnatic veştejit sau în crug de vară carbonizată, o interesează pe pictoriţa Ana Ruxandra Ilfoveanu de la începutul anilor 2000, de cînd s-a manifestat pe simeze cu mai mult de o expoziţie pe an. Este vorba despre mari şi tensionate uleiuri pe pînză. Pictoriţă cu suflu expresionist şi prolifică desenatoare în tuşuri, Ana Ruxandra reia o emoţie mai veche, de aproape un deceniu, în faţa unui motiv pictural domestic, drumul prăvălit al unui sat de muncel. Seria uliţelor a fost documentată fotografic şi grafic în zeci de guaşe, făcute la „motiv“, adică în reşedinţa pitorească a familiei Ilfo­veanu de la Rădeşti, lîngă Câmpu­lung Muscel. În recentele expoziţii, Ana ne-a obişnuit şi cu scene de iarmaroc cvasimedieval, onorînd o direcţie consecventă a narativului parabolic din pictura noastră. Dubla sa valenţă […]