Pînă la 31 iulie, simeza Galeriei AnnArt e judicios compusă armonic, ca un madrigal voit auster: dinspre alb spre negru, „în bătaia săgeţii“ (semnul eponim al expoziţiei Direcţii. Sens), devenită şuvoi de energii, nebuloasă grafică şi turbion pe varii formate şi grupaje. În cei şase ani de la absolvire, la cîteva instanţe de premiere, am „jurat“ deja pentru lucrările de grafică şi pictură semnate de tînărul …
În octombrie, la Cluj-Napoca, Bienala Internaţională de Ceramică, ediţia a II-a, va oferi o scenă de înalt profesionalism pentru expunerea de portofolii naţionale, alături de o seamă de invitaţi străini, sub egida unui juriu prestigios. Iată răspunsurile cîtorva creatori români la anumite problematici ale domeniului. 1. Ce vi se pare că datoraţi generaţiilor anterioare din ceramica românească sau internaţională ? 2. Ce vă …
Creaţia în ceramică este un domeniu fascinant în spaţiul artistic internaţional şi, de cel puţin şapte ani, cu o nouă emergenţă şi în arealul românesc. Prezentăm în Observator cultural o microanchetă la care răspund şase ceramiste, despre tendinţele actuale din domeniu. Prin răspunsurile unor creatoare care-şi onorează cu luciditate disciplina artistică, vă familiarizăm cu dezbaterile de atelier şi de simeză, cu un preambul şi o …
În noiembrie 2014, Monica Damian Eyrignoux, „artiste verrier“ formată la Bucureşti, a avut bucuria reîntîlnirii cu atmosfera atelierelor studenţeşti dedicate Ar - telor Focului. A participat şi la expoziţia retrospectivă a Ca - tedrei de Ceramică-Sticlă- Metal, în anul de bilanţ al Universităţii de Arte din Bucureşti (1864-2014). Ne-a împărtăşit cu entuziasm percepţia de continuitate şi de creştere întru profesionalism a generaţiilor care au urmat …
Acum aproape un veac, jurnalul postum al lui Odilon Redon conţinea o observaţie asupra aventurii privirii: „Semnul misterului constă în aceea de a fi tot timpul în echivoc, în aspecte duble sau triple (imagini în imagini), forme în devenire, în funcţie de starea de spirit a privitorului“. Deplin productivă în era hipermontajului ima - ginii, Alina Rizea Gherasim pare că împrumută această strategie imaginativă şi …
„Ţara mea e Iaşiul şi mă întorc cu o expoziţie personală după 30 de ani“, ne spune, parabolic, Dragoş Pătraşcu, călător de prin anii ’70 prin „Tzara imaginară Dada“, cu toate instrumentele de visare ale desenului. Format liceal pentru vocaţie artistică la Galaţi, nu a părăsit, de fapt, Iaşiul universitar, ci a devenit formator şi întemeietor aici de pasiune profesională pentru desen. Printre alte iniţiative …
În 2014 se împlinesc 100 de ani de la naşterea pictorului George Ştefănescu-Râm nic, una dintre personalităţile-surpriză, dacă ne referim la recitirea istoriei recente a artei româneşti. După o carieră de scenograf la Teatrul Bulandra, artistul a evoluat spre libera abstracţie cromatică, în discreţia concentrată a atelierului bucureştean, apoi în atelierul din Lüdinghausen, lîngă Münster. O creaţie picturală care „trece rampa“, la propriu şi la …
Dacă ar fi să mă gândesc la un material ideal pentru transpunerea sculpturilor mele, cred că acesta ar fi lava vulcanică“, mărturiseşte, printre altele, Aurel Vlad în catalogul Fiare şi Ferecături, editat cu prilejul vernisajul său din 17 septembrie, la Muzeul Judeţean Gorj. Cu semn zodiacal de foc, artistul s-a concentrat de jumătate de an pe consacrarea creaţiei sale în tablă, prin tipărituri şi simeze. …
Din 15 iulie pînă la 1 noiembrie 2014, ceramista Cristina Bolborea poate să se prezinte, european vorbind, prin „Mă numesc Azul-ejo“! Asta pentru că alesese „Mă numesc turcoaz“ pentru una dintre numeroasele teme ceramice orientalizante pe care le-a pus în operă începînd cu 2006. Din amonte pamukian, a studiat doctoral decorativul central- asiatic, s-a inspirat imagistic din izvodul covorului anatolian, a faldat şi incizat plăcile …
Intrus în interior verde cu iatagan este titlul unei lucrări de trei metri pictată de Dan Bota în 2010. Pregătindu-se „mocăneşte“ pentru o mare retrospectivă la jumătatea lui ianuarie 2015, la Muzeul Ţăranului Român, acest discret, dar, iată, surprinzător de „verde“ colorist a reuşit să-şi finanţeze un excelent album monografic, lucrat integral, cu dedicaţie aproape filială, de către o tînără typo-designer, Cristina Rădulescu (foto a …
Între 8 mai şi 8 iunie, Fundaţia Dignitas, susţinătoare de varii proiecte culturale, găzduieşte în somptuosul sediu din strada Anton Pann, nr. 21, expoziţia Ulei, apă, prafuri colorate a pictorului Ioan Iacob. Marcăm debutul, cu un nume consacrat şi muzeificat în Renania, al activităţii expoziţionale dedicate artei româneşti contemporane, prin programul „Dignitas pentru artă“. Pictorul Ioan Iacob, format la faimoasa Academie …
Magul grafician şi deopotrivă pictor, Odilon Redon, decreta în jurnalul său de acum un veac: „Femeia este prevestitorul nostru suprem“. Expoziţii cu titluri incitante: Bijuterii din Cutia Neagră şi Cronica unei insule scufundate sînt găzduite, toată luna mai, în două dintre acareturile Complexului Muzeal Palatele Mogoşoaia: Casa Artelor şi Gheţăria. Două creatoare cu palmares de cîte şapte expoziţii personale dau măsura unei creativităţi cu elan …
În sala cea mare a MŢR, albumul şi expoziţia din aprilie 2014 semnate Constantin Pacea fac o retrospecţie caleidoscopică, punîndu-i în lumină, pe curgerea simezei, biografia de pictor hărăzit cu o stare de „mană smaraldină“. Producţia lui Dinu se unduieşte într-un foc continuu de vocaţie a picturalităţii. Materia combustiei i-a venit întîi din forumul de instrucţii artistice riguroase, în adolescenţa mică. Umbra (şevaletului) tatălui îi …
Venit de dinainte de 1989, proiectul exemplar Auriga al tînărului critic de artă, acum istoric de arhitectură parizian Carmen Popescu propunea celor patru congeneri sculptori, Mircea Roman, Octavian Pîrvan, Darie Dup, Aurel Vlad, revizitarea unui canon superb al statuarei Mediteranei clasice, bronzulConducătorului de cvadrigă. Expoziţia şi caietul catalog, cu eseuri diverse, s-au înfăptuit sub egida Atelierului 35, în 1990. Cele patru piese au fost memorabile …
A devenit o rîvnă socială apariția „pe sticlă“. Să vedem ce se poate face, cu adevărat memorabil, „din sticlă“, adică Glass Art-ul care pleacă din cioburile Nilului antic. În loc de „gura lumii televizuală“ cred că e infinit mai fascinant să urmărim, cel puțin anual, în expoziția colectivă a acestui domeniu vizual-plastic, ce se poate plăsmui la gura cuptorului magmatic. Salonul Sticlei anului 13 …
Pentru cine nu ştie, Nicolae (Nae) Săftoiu a devenit „Voltaire-ul de Valea Gârţii“. Este un respectat şi eminent grafician, care a evadat de peste un deceniu sub Muntele Mateiaş, lîngă Dragoslavele de Câmpulung. Nae a rămas incisiv în duel verbal, dar mai cu seamă în vîrf de creion şi peniţă. Istoria secolului cu două războaie mondiale a îndurat-o tatăl, profesor de desen, pînă în …
Se pare că Tainicul are nevoie de protocolul învăluitor al aşternerii culorii: chiar în penumbre, chiar peste gravări sau cizelări. Sub auspiciul picturalului, iată trei cazuri de emigrare într-un imaginar ezoteric: Matei-Bogdan-Tudor (nu ştiu suma numerologică a onomasticii lor!). Brunet incandescent hispanic, efilat şi boem, Matei Şerban Sandu (n. 1968) este un dandy rătăcit în generaţia hip-hop-ului din pictura românească actuală. Trăieşte destul de …
Pentru a treia oară la început de toamnă, Zilele Bucureştiului prilejuiesc artelor vizuale un „figurat“ Salon de Primăvară, în sensul tonicităţii atelierelor Capitalei. Este vorba despre o bună emulaţie a numelor de pe simeză, fie senioriale, fie de recenţi absolvenţi. Primăvăratic ar fi şi criteriul „trufandalei“, care s-a aplicat mai riguros în selecţia de participare, adică etalarea producţiei celei mai noi. După trei tatonări anuale …
Păpuşa, ca motiv de reprezentare, este legată de intimismul artificios al fantoşei-fetiş din recuzita de alcov şi, implicit, de nebuloasa universului femeii-copil. Temă productivă şi prețioasă a vizualității interbelice, ea devine prilej pentru libertate expresionistă (Nolde, Ensor), ca şi pentru manevrare dada sau plonjeuri suprarealiste (vezi Hannah Hoech, 1916, Bellmer, 1934, poemele lui Eluard, 1938). Din destinul de pictoriţe sub protecţia graţiosului, am făcut un …
La o diferenţă de generaţii de aproape un deceniu, am întîlnit două artiste care şi-au secondat, din studenţie, cariera similară a soţului cu care împart, de-o viaţă, greutatea numelui de afiş. Ana Ilfoveanu (n. 1947) şi Elena Vlad (n. 1956) şi-au trasat, cu firească şi onestă delicateţe-în-tenacitate, „drumul“ propriu. Minunat subliminară, am identificat tocmai metafora „cărării“ în organizarea imaginarului lor plastic. Drumul …
