AVALON. Amnezii sau atitudini istoriografice?

  • Recomandă articolul
Graţie cercetărilor prestigioase ale lui Dimitrie Onciul şi, mai recent, ale lui Şerban Papacostea, istoria secolului al XIII-lea, la Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră, a devenit un areal frecventat de mai mulţi istorici români, în pofida dificultăţilor pe care epoca – documentată lacunar – le ridică în faţa cercetării. Politica sud-estică a regatului ungar sub ultimii Arpadieni (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2008, 350 p.) a istoricului bucureştean Viorel Achim încearcă să ofere scenarii cît mai plauzibile pentru tăcerea parţială a izvoarelor în acest interval de timp. Procedura la care recurge autorul este legitimă. El coroborează ceea ce se ştie în linia plauzibilităţii, pornind de la ideea – corectă – că istoria-realitate se dezvoltă nu prin salturi incoerente şi inexplicabile, ci în virtutea unor tendinţe şi a unei procesualităţi complexe, care vizează perioade relativ îndelungate de timp. Astfel, chiar dacă detaliile unui moment istoric pot să-ţi scape, liniile de forţă ale acestuia corespund, în principiu, unor evoluţii care se regăsesc şi în premisele din punctul A cunoscut, şi în consecinţele din punctul Q, din nou documentat, rămînînd ca locurile goale dintre A şi Q să fie ocupate numai de acele scenarii care nu intră în conflict nici cu A, nici cu Q. […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.