Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
AVALON. Artă juvenilă și memorie
- 25-11-2011
- Nr. 602
-
Ovidiu PECICAN
- Rubrici
- 4 Comentarii
După ce, de foarte puțin timp, Pavel Chihaia și-a publicat Opera omnia în zece volume, o carte nouă iese la iveală de sub pana istoricului aproape nonagenar. De astă dată, cel care scrie nu este nici prozatorul, nici istoricul, ci, mai curînd, memorialistul. Aflat pe un pisc al propriei vieți, autorul privește nostalgic și neconsolat în urmă, la anii tinereții, evocînd mlădițele artistice ale anilor de studii și ale primilor pași în societate, cînd România se preschimba ca peste noapte, într-o temniță întunecată. Despre prietenii artiști și înfăptuirile lor (Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2011, 200 p.) scoate din uitare nume cunoscute, altele necunoscute, precum și o serie de lucrări de grafică în posesia cărora Pavel Chihaia pare că se află, chiar dacă viața l-a dus departe de ținutul constănțean unde s-a născut sau de Bucureștiul tinereții și al maturității lui artistice și savante. Carte interesînd, în principiu, prin portretele literare pe care le oferă, prin figurile plasticienilor evocați și prin ilustrația abundentă și valoroasă, noua apariție din palmaresul neobositului polihistor evocă, de fapt, un timp al preschimbării plăpîndei redemocratizări și liberalizări de după capitularea Germaniei și încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial în dictatură de extremă stîngă, înfeudată profund Kremlinului […]
@ Teodora Tomaziu = Ovidiu Pecican + 5 minute
Ma indoiesc ca Pavel Chihaia putea face o asemenea confuzie grosolana (atributul e prea bland pe langa confuzie). Putea scrie cel mult Institutul Enciclopedic Treccani, forma prescurtata a siglei pe care am citat-o mai sus. Enciclopedia Treccani face parte din ABC-ul oricarei culturi generale despre Italia contemporana.
Nu inteleg de ce sa ”cumparati” o carte pe care o aveti deja.
Ranchiuna? Va place sa va flatati, pesemne. E adevarat ca greselile nu ocolesc pe nimeni, insa oamenii (unii cel putin: veritabilii savanti, profesori, specialisti, profesionisti etc.) ocolesc greselile. Ca nu faceti parte dintre acestia din urma, va priveste in fond si la urma urmei.
Ce are a face presupusul gongorism (mai cititi si dictionarul cand folositi cuvinte cu care nu sunteti prea familiar) sau insinuata lipsa de eleganta (wishful thinking) cu faptul ca am dreptate? Sau nu?
Stimata Doamna Latcu,
Multumesc de semnalare si de indreptare. Inteleg din ce scrieti ca se intimpla sa mai cititi cite unele dintre articolele mele. Sunteti prea amabila. Cum greselile nu ocolesc pe nimeni, nu vad niciun motiv rezonabil pentru a nu le semnala si indrepta pe ale mele. E un exercitiu salutar pentru care v-as fi recunoscator daca nu as citi in exprimarea pe care i-o dati, si o neasteptata ranchiuna. „Greseli grosolane”? „maestru in astfel de gafe de cultura generala”? „Ma inspaiminta”? Retorica dvs. gongorica pare exagerata. Ce de sublinieri! Un pic de surdina in formularea obiectiilor ar aduce in discursul dvs. critic o nota de eleganta, nu credeti?
Observatia dvs. trebuie, cu siguranta, luate foarte in serios, de vreme ce vadeste atita superficialitate: eu vad in text semnele citarii – in limba romana le numim ghilimele -, de unde putem lesne deduce (voi cumpara cartea, ma intereseaza, articolul face bine ca o semnaleaza, si voi verifica) ca se citeaza din textul comentat.
Institutul Enciclopedic din Treccani este, de fapt, Istituto dell’Enciclopedia Italiana ”Giovanni Treccani” din Trieste. Nu mai continui cu alte greseli din lipsa de spatiu si… din inutilitate. Autorul este maestru in astfel de gafe de cultura generala. De fiecare data cand citesc ceva semnat de el (din fericire o fac rar), ma inspaimanta confuziile si greselile grosolane pe care le face. Poate acum va da vina pe Chihaia.