AVALON. Balul vampirilor

  • Recomandă articolul
ON-LINE   În Du paradis perdu à l’antiutopie aux XVIe-XVIIIe siècles (Paris, Éditions Classiques Garnier, 2010, 416 p.), Corin Braga nici nu reduce totul la o singură cauză. Nu totul se explică, în configurarea imaginarului occidental modern, prin cenzurarea ebuliţiei medievale de către Biserică. Autorul vorbeşte despre o castrare triplă, pe lîngă teologia creştină, vinovaţi pentru această îngustare de registre fiind şi raţionalismul cartezian, şi empirismul englez (vezi p. 18). Dacă este adevărat că doctrina lui Descartes a avut consecinţe atît de însemnate şi de ample, în timp şi spaţiu (deşi au existat ezitări în asumarea ei, cum s-a petrecut cu Voetius la Utrecht, condamnat de rector pentru că răspîndea învăţăturile maestrului francez în epocă), şi dacă şi Locke, Berkeley şi Hume au avut un impact atît de mare începînd cu sec. al XVIII-lea, nu trebuie uitat că tot în aceeaşi perioadă curentele cunoaşterii ezoterice şi oculte, societăţile şi organizaţiile secrete (rozincrucienii, francmasonii ş.a.) se afirmau discret, dar impetuos, iar alchimiştii făceau noi paşi în cunoaşterea lor specifică din care urma să se decanteze treptat, printre altele, chimia modernă. Sînt toate acestea manifestările unei restrîngeri a capacităţii europene de fantasmare? Reprezintă ele un recul, o restrîngere a spectrului de atacare […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }