AVALON. Bizanţul din ei, Bizanţul din noi

Interesul pentru civilizaţia şi istoria Bizanţului nu a scăzut niciodată în România ultimului secol, chiar dacă el s-a manifestat mai discret sau mai evident, în funcţie de împrejurările istorice prin care trecea România. Ultimul deceniu însă a relansat studiile bizantine nu doar prin ieşirea la iveală tot mai clar a contribuţiilor şcolii româneşti actuale de bizantinologie, printre veteranii căreia se numără Nicolae Şerban-Tanaşoca, Stelian Brezeanu şi Tudor Teoteoi, toţi universitari bucureşteni, ci şi prin numeroase traduceri. Editura Nemira a lansat chiar o colecţie specializată, cu excelente transpuneri de lucrări fundamentale în română, după ce anterior Editura Corint îşi adjudecase, şi ea, merite în domeniu. Nici Editura Polirom nu a lăsat în afara interesului propriu moştenirea bizantină. În acelaşi an, 2010, în care publica monumentala sinteză a lui A.A. Vasiliev, Istoria Imperiului Bizantin, harnica şi inspirata echipă ieşeană trimitea spre tipar şi sinteza, mai recentă şi mai puţin voluminoasă, dar nu lipsită de merite, a universitarului american Timothy E. Gregory, O istorie a Bizanţului (trad. de Cornelia Dumitru, 406 p.). Scrisă pe cît de simplu, concis şi, în acelaşi timp, bogat se putea, cartea este o reuşită, în maniera stilului direct anglo-saxon ilustrat, pe alte subiecte, şi de Steven Runciman ori […]