AVALON. Civilizaţii

  • Recomandă articolul
În Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiei (ed. a III-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Humanitas, 2008, 566 p.), iniţial o teză doctorală susţinută la Sorbona în 1972, Neagu Djuvara – singurul nostru teoretician de anvergură al istoriei, încă în viaţă – propune pentru conceptul de civilizaţie o definiţie pe cît de laxă, pe atît de utilă. Ar fi vorba de civilizaţii atunci cînd ne referim la „culturile care: 1. au acoperit o arie geografică relativ întinsă pentru epoca în care au apărut, îmbrăţişînd mai multe etnii sau mai multe state organizate; 2. au realizat o anumită unitate în moravuri, tehnici, arte, credinţe şi care, 3. dezvoltîndu-se în general pe o durată de peste două mii de ani, au trecut prin fazele aceleiaşi scheme de evoluţie politică“. Este clar de la bun început că, pentru a accepta că o asemenea definiţie are acoperire în realitate, trebuie să mijeşti puţin ochii şi să iei distanţă faţă de tabloul ansamblului istoriei omeneşti, identificînd subiecţii cu alte instrumente de măsură decît cu cele ale exactităţii. Amploarea în timp şi în spaţiu a unei civilizaţii nu te poate decît îndepărta de la pretenţia de rigoare ştiinţifică pe care, din cînd în […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }