AVALON. Milă şi cerşetorie

În istoriografia vieţii sociale româneşti, progresele s-au lăsat îndelung aşteptate pe felurite liniamente. Dacă, de pildă, mişcarea muncitorească a focalizat atenţia vreme de jumătate de secol, în virtutea comandamentelor ideologice ale Partidului Comunist, viaţa altor straturi de populaţie din trecutul românesc a avut de aşteptat exegezele care să relanseze interesul cititorilor. Existau destule subiecte impopulare în ochii oficialităţilor noastre şi, orice s-ar crede, ele nu se refereau doar la „duşmanii de clasă“. Unul dintre subiectele tabu pare să fi fost sărăcia, nu întîmplător trecută cu vederea. Aducerea în atenţie a fenomenului pauperităţii nu-ţi asigură nici un fel de prestigiu, căci implică nu nu numai discutarea unor ches tiuni legate de existenţa unei societăţi a lipsurilor, ci şi un dezinteres marcat pentru marginalii din sistem. Nu este mai puţin adevărat că, necercetînd sărăcia, nici nu sînt de aşteptat schimbări în atitudinile şi în politicile de „tratare“ a ei. De aceea, astfel de investigaţii ar fi de încurajat prin iniţiative instituţionale, iar evenimentele ştiinţifice dedicate temei s-ar cuveni să depăşească abordările sporadice şi iniţiativele individuale, devenind o preocupare constantă.   În acest context, apariţia unei cărţi precum cea semnată de universitara bucureşteană Ligia Livadă-Cadeschi, „Meseria cerşitului în pămîntul aceştii patrii“. Fragmente de […]