AVALON. O pată albă: frontierismul

Nu avem încă o istorie a Cortinei de Fier scrisă în termenii implicaţiilor sociale ale segmentării în două a Europei. Ceea ce există se recomandă cititorilor mai degrabă ca istorii ale războiului rece, abordări diplomatice, uneori chiar în termenii implicaţiilor militare; în orice caz, perspective oficiale, actori din birocraţia comunistă şi capitalistă de diverse niveluri… Mai nimeni nu se interesează de una dintre obsesiile majore a celor cincizeci de ani de istorie postbelică de pe Bătrînul Continent: obsesia est-europeană a obţinerii dreptului de azil: a azilului politic, în destule cazuri, dar şi a statului de refugiat economic, cînd se putea. Au existat, totuşi, mulţi oameni care, născuţi, crescuţi şi educaţi sub stalinism sau chiar în vremuri mai relaxate de dictatură proletară, călăuziţi de un irepresibil instinct, au făcut tot posibilul pentru a ieşi de sub presiunea ideologică a sistemului, căutînd prin toate mijloacele să scape de opresiunea oficială şi de statutul de sclavi ai unicului proprietar şi distribuitor de bunuri: Partidul Unic de Extremă Stîngă.   Ca în alte dăţi, în România, cercetarea acestui segment redus – dar brav – de populaţie a început dinafara mediilor istoriografice propriu-zise. Ea se datorează unei publiciste, om de televiziune, din Timişoara, Brînduşa Armanca, […]