Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
„Avem un dar aparte: să fim spectatori la propriul destin“
Interviu cu Raluca PETRULIAN
- 17-06-2011
- Nr. 579
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Interviu
- 12 Comentarii
Raluca Petrulian a lucrat 12 ani la postul de radio Europa Liberă. S-a angajat în 1983, cînd avea 33 de ani, şi a renunţat să mai fie la Europa Liberă după ce postul s-a mutat la Praga, în 1995. La Europa Liberă a fost realizatoarea şi prezentatoarea „Programului politic“, împărţindu-şi coordonarea emisiunii cu Mircea Carp (care era la microfon în weekend). Raluca Petrulian este originară din Sibiu. A absolvit, la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filologie, secţia germană-engleză. În 1978, a plecat legal în Germania, mama sa (adoptivă) fiind de origine germană. După ce a fost profesoară de limba engleză şi germană, a urmat, din 1980, Facultatea de Jurnalism de la Stuttgart, pînă cînd a aflat de un post liber la Europa Liberă. A fost admisă la Europa Liberă după un interviu cu Vlad Georgescu, directorul de atunci al postului de radio. A fost rapid promovată ca „senior editor“, cu rol de coordonare al „Programului politic“. La Europa Liberă, a fost colegă de birou cu Gelu Ionescu, fostul profesor de la Universitatea din Bucureşti. Raluca Petrulian s-a aflat cîteva zile la Bucureşti, prilej pentru revista Observator cultural să-i solicite un interviu. Dorinţa noastră a fost să aflăm cum s-a văzut […]
@peromaneste (!)
E clar: nu sunteti un nostalgic, ci un supravietuitor al vechiului aparat de propaganda si dezinformare, in cel mai bun caz un fost membru al unei catedre de „socialism stiintific”, ramas fara obiectul muncii.
Mesajul adresat „cititorilor tineri” este demn de un lup in piele de oaie.
Faptul ca-mi vorbiti la singular nu creeaza nicio apropiere intre noi: imi arata in schimb de ce erati capabil pe vremea cand aveati painea si cutitul ideologic in mana.
Mihnea, ideologiile nu mor fara sa se renasca. Ideologia e una, modul in care s-a instrumentat in blocul sovietic e alta. Din scrisu-ti, imi dau seama ca trebuie sa astept o dovada mai buna a mintzii tale decat ceea ce denota scurtaturi ale mintii de genul „nostalgic” sau „acuzatii gratuite”.
Urmarind EL din anii ’70, da-mi voie sa spun ca am ajuns abia in timpul din urma sa-mi dau seama de un lucru foarte important: Erau si ei niste ideologi ce ne puneau o imagine la fel de distorsionata in cap ca aceea a politrucilor de acasa. Cand ai aflat vreodata de la ei cu ce se mananca occidentul? Acum ca Romania s-a ‘occidentalizat’, cu ce suntem mai grozavi? Eu zic, dimpotriva! Am pierdut si ce am avut, am castigat nelinistea.
Scriu acum pentru cititorii tineri: Mergeti pe internet macar si aflati voi insiva ceea ce noua ne-a fost interzis de catre Secu-PCR, pe de-o parte, de CIA-EL, pe de alta. Pana la urma, luati ce cititi aici cu titlu de inventar si incercati sa coroborati datele de la firul ierbii. Gasiti-va surse de analiza si sinteza, insa nu le credeti pana nu le cercetati si pe acelea. Daca mi-a lipsit ceva pe timpul acela a fost informatia. Voi nu mai aveti scuza asat!
Va doresc tuturor sa ajungeti intelepti in pace! Pentru cei de la EL ramane asa cum am stabilit.
@Emilia Roman
Lui nu vreti sa-i luati un pic apararea, stimata duduie? Nu vi se pare si el un model de „despot luminat”, numai bun de contrapus lui Ceausescu?
@Emilia Roman
Kadar si-a tradat propriul popor, semnand apelul care a servit trupelor rusesti drept pretext al interventiei care a inecat in sange revolutia maghiara din octombrie 1956.
Husak a facut exact acelasi lucru in august 1968, servind drept alibi pentru invadarea Cehoslovaciei, care a pus capat „primaverii de la Praga”, sustinuta de imensa majoritate a populatiei „cehoslovace” a momentului. Ambii au fost rasplatiti de invadatori cu postul de prim-secretar al partidului comunist respectiv. Husak a ramas odios pana la capat, Kadar si-a rascumparat partial tradarea printr-o treptata relaxare interna (asa numitul „gulash-socialism”) – nu fara a trece intai prin procesul si executarea liderilor revolutiei maghiare, atrasi in capcana refugierii la ambasada romaneasca, tinuti un timp prizonieri la Snagov si apoi condamnati la cererea ocupantului sovietic.
@peromaneste
Sunteti cumva un nostalgic al comunismului? Delimitarea de suficientza si platitudinile debitate de un fost colaborator al Europei Libere nu inseamna nicidecum diabolizarea acestui post de radio prin referirea generica la „ce au instrumentat ei in sufletele noastre”, „raul facut” si alte asemenea acuzatii gratuite, in spiritul ideologiei de mult apuse.
Intcomai cum spui, Mihnea.
Cat despre Europa Libera, pe care o ascultam de mai multe ori pe zi, numai de bine. Sa le dea Cel de sus ce au instrumentat ei in sufletele noastre! Daca Mme Petrulian nu-si da seama nici acum de raul facut, s-a nascut in Romania dintr-un accident, n-a inteoles nimic nici atunci, nici acum.
Pe cine si tradat Kadar si Husak, il intreb pe dl. Moroianu. ? al carui comentariu „acru” si destul de prolix, „pune la punct” analiza lucida a doamnei RP prin „ochelarii” umorilor d-sale … Nostalgiile d-sale sunt abia mascate …tare-ar mai fi vrut sa aiba si dsa din „ciolanul” postrevolutionar …
Ajunsa in Germania, doamna Petrulian nu s-a mai gandit la Romania, deoarece „nu este o fire nostalgica”. Pentru scurt timp profesoara de germana, a cautat sa „suplineasca prin personalitate” (!!) ceea ce-i lipsea in cunostinte. Devenita colboratoare a Europei Libere, a simtit o mare admiratie pentru Polonia – nu in mod absolut ci „in raport cu modul nostru de a reactiona”! (De aceea probabil nici nu se intreaba daca n-ar fi fost mai logic sa fi ramas in Romania, pentru a aplica aici, an Ort und Stelle, modelul polonez de solidaritate si implicare politica anticomunista.) Despre Ceausescu vorbeste ca si cum ar fi fost un fel de dictator sud-american, ajuns la putere prin forte proprii, iar nu beneficiarul unui regim bine rodat si consolidat dupa 18 ani de democratie asa-zis populara. Iar aversiunea
„profesionala” pentru el, combinata cu sentimentul de superioritate fatza de fostii conationali, ii inspira cuvinte de apreciere, „fara a intra acum in detalii” pentru tradatorii Kadar si Husak, ca si pentru paiatza Honecker. Cu astfel de educatori politici, de ce sa ne mai miram ca fostii ascultatori fideli ai Europei Libere, deveniti dupa 1989 politicieni activi, luptatori pentru „Dreptate si Adevar”, parlamentari sau ministri au facut o figura atat de bunai in cei peste 20 de ani de democratie renascuta?
Raluca a ramas aceiasi personalitate fascinantape care am cunoscut-o in redactia Eurpei Libere. Un excelent comantator si analist politic. Ar fi trebuit sa-si continue cariera de ziarista. Sunt sigur ca ajungea departe.
Hans-Joachim Acker ( Mircea Ioanid)fost redactor la EL
stiri la EL.
Felicitari domnule Simonca pentru acest interviu. Din perspectiva lucrurilor spuse de doamna Petrulian toata pretiozitatea afisata de unul ca Liiceanu care se bate cu pumnul in piept ca „nu si-a prostituat cuvintele” in vremea comunismului, mi se pare o crunta nerusinare. Asa cum remarca si domnul Sofian mai inainte, nu poti schimba nimic daca nu te implici. Regimul Ceausescu a fost posibil din cauza noastra, a tuturor, din cauza lasitatii, a neimplicarii intelectualilor care prin anii 70, 80 erau oameni maturi si intelegeau exact ce se petrece in tara (cum este si cel pe care l-am pomenit mai sus). Dar ce e nou aici? Vedem cat si cum se implica aceiasi intelectuali ai natiei astazi: cei mai multi stau, cuminti, deoparte ca e mai bine sa nu te pui rau cu stapanirea (chestia asta au invatat-o bine in comunism si nu le mai iese din cap) iar altii din gasca culturala celui care pronunta calm si articulat că „nu si-a prostituat cuvintele”, profitand de publicatiile pe care le au la dispozitie si de functiile in administratia actuala, fabrica un alt dictator
Da, ne bucuram cu totii, citind interviul, reinvie in memorie timbrul vocii de neuitat al Ralucai Petrulian. Si \”tensiunea\” zilelor, de neuitat ,din preajma sfarsitului de Decembrie 1989 …Avem convingerea ca textele ei ar fi azi un „plus” in presa noastra.
Excelenta analiza despre „dictatorul Ceausescu”! Intr-adevar, nu te nasti dictator, devii…
Superb acest pasaj:
„Ceauşescu a fost un dictator, dar a şi fost lăsat să fie un dictator. Ca să n-ai măsură, ca să poţi face orice, trebuie să fii ajutat, trebuie să fii întîmpinat de un public care este pregătit să te susţină. Nu ajungi dictator fiindcă te-ai hotărît dimineaţa să distrugi o ţară. Ceauşescu a fost ajutat de oameni care, din diverse motive – teamă, arivism, parvenire –, i-au înlesnit drumul spre dictatură, prin slugărnicie. Un om nu se naşte dictator, e făcut. Deci, Ceauşescu a avut oameni care l-au sprijinit, pe de o parte, şi alţi oameni care nu i-au opus rezistenţă, nici cea mai mică, să zicem, în limitele unei elementare demnităţi umane; nu trebuie şi nu putem să fim cu toţii eroi, dar există anumite lucruri care nu se fac, care pot fi refuzate şi fără o delimitare tranşantă de întreaga politică a regimului. Se puteau spune: „asta da, asta nu pot“. S-au putut salva în acest fel zone de libertate sub alte regimuri comuniste. Nu intrăm acum în detalii, dar nici Gustav Husak, nici Erich Honecker, nici Janos Kadar n-au fost dictatori de tipul lui Ceauşescu.”.
Mi-a placut mult si diferenta pe care doamna Petrulian a facut-o intre petitii si implicare politica! Fara implicare politica nu poti schimba un regim, o tara, un comportament deviant, nedemocratic.
E o mare si placuta surpriza acest interviu. Raluca Petrulian a fost un excelent comentator de politica externa, iar din momentul in care Programul politic a trecut sub coordonarea ei gradul lui de profesionalizare a crescut exponential. Pacat ca doamna Petrulian nu se exprima in presa din tara. Ar fi un mare cistig pentru orice publicatie sa o aiba drept colaborator.