Barbarie în civilizaţie

  • Recomandă articolul
Preluînd ştafeta de la T.S. Eliot (Însemnări pentru definirea culturii, 1948), George Steiner a simţit nevoia redefinirii acesteia, publicînd, în 1941, Cîteva însemnări pentru o redefinire a culturii, avînd ca titlu generic metafora: În castelul lui Barbă-Albastră (în româneşte, cu note de Ovidiu D. Solonar, Editura Humanitas, 2013). Deşi tradusă cu mare întîrziere (cenzura îndelungată, plus impardonabilul dezinteres), cartea îşi păstrează pe deplin actualitatea. „Teza mea – susţine Steiner – este că anumite cauze particulare ale subumanului, ale cauzelor din vremea noastră care impun o redefinire a culturii se regăsesc în liniştea îndelungată a secolului al XIX-lea şi în miezul structurii complexe a civilizaţiei.“ S-ar fi cumulat „plictisul“ (ennui), inactivitatea prelungită secretînd otrăvuri. Théophile Gautier mergea mult mai departe cu sloganul unui manifest ardent. „Plutôt la barbarie que l’ennui“, o adevărată sete de haos şi dezastru pentru o schimbare. Odată cu Revoluţia franceză, reapare şi viziunea utopică a „eternului mîine“ o urgenţă a eradicării nedreptăţii şi a sărăciei, urmînd neapărat ca de „luni“ (zi aleasă, simbolic, pentru un nou început) să înceapă o viaţă nouă. Ni se reaminteşte că „în gramatica lui Saint-Just, timpul viitor e la o depărtare de numai cîteva clipe“, dacă ghilotina cade peste cîteva capete corupte! […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.