Țicu GOLDSTEIN

La ultimul Tîrg de carte am constatat, cu legitimă uimire, faptul că unele cărţi deosebite s-au vîndut la un preț derizoriu, ceea ce înseamnă că nu prea aveau căutare, precum Anatomia iubirii de Helen Fisher, în traducerea Oanei Badea. Autoarea, profesoară de antropologie la Rogers University și cercetătoare în cadrul Institutului Kinsei, Indiana University, abordează tema iubirii multidisciplinar, interferînd antropologia cu biologia, cu neuroștiin­țele și …

Apariția cărții autobiografice a lui Wilhelm Filderman (1882-1963), Memorii și jurnale, volumul I (1900-1940), îndelung așteptată de cei interesați, se instituie drept un eveniment editorial, datorită personalității autorului și  importanței subiectului – sursă de cunoaștere a unei perioade agitate din istoria României. Partea propriu-zisă, autobiografică, familială și personală, este modestă, lăsînd loc activității sale dedicate emancipării evreilor din România și încetățenirii lor, iar în volumul …

Înzestrată pentru literatură, Riri Sylvia Manor (Bucuria de a nu fi perfectă. Memorii. București-Tel Aviv, 1941-2015, Humanitas, 2016), scriitoare și medic neurooftalmolog (această profesie din urmă asumată ca să evite proletcultismul facultăților umaniste), reușește cu brio în ambele cariere (membră a Uniunii Scriitorilor din Israel, a Uniunii Scriitorilor din România, membră a Aca­demiei Americane de Oftalmologie, Premiul Omnia, inclusă în celebrul Who Is Who in …

Prin intermediul unui personaj real și al unei cărți (Maud Haymovici, Ultimul curs de istorie, cu subtitlul Acel evreu al Franței libere care iubea atît de mult Bretania, prefață de Carol Iancu, traducerea îmi aparține, Editura Hasefer, 2016), cititorul român poate afla lucruri importante despre o bucată reprezentativă din istoria Franței contemporane, și nu numai. Personajul principal s-a născut la Roman, a studiat medicina la …

O fericită „întîmplare“ face ca apariția celui de-al treilea volum consacrat fostului Șef-Rabin al evreilor din România și Mare Rabin al Genevei, intitulat Alexandre Safran et les Juifs de Roumanie durant l’instauration du communisme. Documents inédits des archives diplomatiques américaines et britanniques, 1944-1948 să coincidă, în același an, 2016, cu recenta alegere a lui Carol Iancu, profesor doctor la Universitatea din Montpellier, ca membru de …

Marta Petreu a publicat, la Editura Polirom, un eseu scurt, dar cuprinzător, de o mare importanță pentru înțelegerea unui fenomen românesc, făcînd parte dintr-unul european, intitulat Generația `27 între Holocaust și Gulag, subintitulat Mircea Eliade și Klaus Mann de­spre generația tînără. Ca și Z. Ornea, Marta Petreu nu este istoric, dar istoria ideilor, a curentelor din societate nu reprezintă doar apanajul istoricilor. Cu o acribie …

În această scurtă cronică dedicată poetului Leonid Dimov (1926-1987), „un uriaș poet mereu de redescoperit“ (O. Nimigean), recunoscut de Mircea Cărtărescu și de Emil Brumaru drept maestrul lor, nu urmărim demersul său creator, ci drama identității sale, înscrisă în istorie prin sintagma „ura de sine“, amintindu-ne de  Otto Weininger, ca simptom al unei „civilizații represive“ (Jacques Le Rider, Modernitatea vieneză și crizele identității, traducere de …

În cele ce urmează va fi vorba despre o carte şi despre o personalitate nepereche – Etty Hillesum, Une vie bouleversée. Lettres de Westerbork, Journal, traducere din neerlandeză şi note de Philippe Noble, apărută la Editura Seuil în 1995, cu ediţii succesive în toată Europa, în ultimii 20 de ani. Evreică olandeză, Etty Hillesum (1914-1943) moare la 29 de ani, la Auschwitz, cu întreaga sa …

Yosef Govrin a fost ambasadorul Statului Israel, în România, între anii 1985-1989. Cartea sa de memorii, apărută în versiune românească cu titlul  Sub spectrul distrugerii. Amintiri din Transnistria şi din timpul imigraţiei în Ereţ Israel 1941-1947, se deschide cu o „Scri­soare către cititori“, cuprinzînd o mărturisire semnificativă: „În timpul misiunii mele ca ambasador al Statului Israel în România comunistă, nu am fost întrebat niciodată unde …

Doi teologi, doi intelectuali remarcabili, unul creştin, Jorge Mario Bergoglio (din 2013, Papa Francisc) şi celălalt evreu, rabinul Abraham Skorka, rector al Seminarului Rabinic Latino-American, promotori ai dialogului interreligios, şi-au publicat într-o carte, Despre cer şi pămînt (ediţie îngrijită de Diego F.Rosemberg, traducere din limba spaniolă de Dan Munteanu Colan, Editura Curtea veche, 2015) opiniile despre Dumnezeu, rugăciune, religii, vină, moarte, bătrîneţe, eutanasie, Holocaust, fundamentalism …

Cînd Jean d’Ormesson scrie un roman (făcînd literatură universală), trebuie sa fim încredinţaţi că este vorba şi despre un roman de cultură universală, iar Ciudată e lumea, pînă la urmă! (traducere de Tania Radu, Baroque Books Arts, 2015) este, mai precis, un roman de factură ştiinţifico-metafizică, din ecuaţie făcînd parte şi Dumnezeu („Bătrînul“). Mergînd pe firul Ariadnei, oferit de autor, străbatem istoria Universului şi istoria …

Unul dintre scriitorii cei mai citiţi, după unii chiar cel mai bun din palmaresul literaturii franceze actuale, Michel Houellebecq, admirat şi controversat totodată, are privilegiul nonconformiştilor, acela de a da mereu de gîndit. Reflectăm acum pe marginea romanului său Platforma (traducere şi note de Emanoil Marcu, Editura Polirom, 2011, ediţia a II-a), care, la prima vedere, sondează o temă la modă în lumea occidentală a …

Preluînd ştafeta de la T.S. Eliot (Însemnări pentru definirea culturii, 1948), George Steiner a simţit nevoia redefinirii acesteia, publicînd, în 1941, Cîteva însemnări pentru o redefinire a culturii, avînd ca titlu generic metafora: În castelul lui Barbă-Albastră (în româneşte, cu note de Ovidiu D. Solonar, Editura Humanitas, 2013). Deşi tradusă cu mare întîrziere (cenzura îndelungată, plus impardonabilul dezinteres), cartea îşi păstrează pe deplin actualitatea. „Teza …

Scriitorul, cineastul şi eseistul israelianoromân Zoltan Terner a publicat un larg şi admirabil eseu dedicat operei pictorului Liviu Lăzărescu, intitulat O aventură picturală (Editura Polidava, Deva, 2015). De fapt, o monografie, bogată în ilustraţii, comentîndu- le cu o rară virtuozitate şi competenţă. Şi nu e vorba de un simplu violon d’Ingres. După stabilirea în Israel, în 1987, Zoltan Terner a predat istoria artei studenţilor de …

Dacă omenirea vrea să supravieţuiască, ea trebuie să se schimbe. Pentru a avea un viitor. „Viitorul – crede Houellebecq – va fi feminin“ sau nu va fi deloc. Lui Michel Houellebecq (Particulele elementare, traducere şi note de Emanoil Marcu, ediţia a II-a, revăzută, Editura Polirom, 2012) îi place, ca lui Huxley sau lui Orwell, să iscodească viitorul condiţiei umane, din care face parte condiţia femeii. …

Meditînd la tema „Ce e omul? Cum ar trebui să fie?“, m-am întors la faimoasa carte Omul, fiinţă necunoscută(1936) a medicului şi biologului Alexis Carol, reţinînd de acolo o cerinţă fundamentală, specifică omului, nemaipomenit de actuală: „Simţul moral nu este mai puţin indispensabil ca simţul văzului sau al auzului“. Dar, vai, noi nu am fost înzestraţi de la natură cu un asemenea organ de simţ. …

Probabil, pentru istoricii de profesie, istoria este cea mai frumoasă poveste. Dacă ar fi fost Raiul pe pămînt, le-ar fi lipsit obiectul muncii. Apoi, şi cea mai frumoasă poveste trebuie să aibă o intrigă! Fraţii Grimm au scris basme nemuritoare, cu zmei şi vrăjtoare, inspirate din folclor, care se încheiau totuşi cu bine. Nu ştim dacă în istorie ne vom mîntui la fel. Restrîngem aici …

Am urmărit numeroasele articole şi, mai ales, aprinsele dezbateri televizate pe tema Legii contestate. În acelaşi timp, citeam cartea Sfînta tinereţe legionară. Activismul fascist în România interbelică de Roland Clark (traducere de Marius-Adrian Hazaparu, Editura Polirom, 2015, colecţia „Studii româneşti“). Este o carte de referinţă, atît ca obiectivitate, cît şi ca o uluitoare documentare. Cum remarca Denis Deletant, de la Georgetown University, ,,Roland Clark a …

Am avut o adevărată revelaţie citind sinteza unuia dintre cei mai reputaţi intelectuali ai epocii noastre, Imre Tóth (n. 1921, Satu Mare, 2010, Paris), filozof, om de știinţă, considerat drept unul dintre cei mai importanţi istorici ai matematicii secolului al XX-lea. Născut într-o familie iudeo-maghiară, viitorul savant a studiat matematica și filozofia la Cluj, a predat apoi ambele discipline la București, iar, după excluderea de …

O mărturie cutremurătoare, desprinsă, parcă, dintr-un infern dantesc, ne oferă Sylvia Hoişie, sub titlul Amintiri din deportarea în Transnistria (1941-1944). Ea a efectuat o călătorie în Ucraina ca să revadă, după 73 de ani, locurile în care a trăit cea mai grea perioadă din viaţă: Cernăuţi, Moghilev, Şargorod şi Djurin. Se născuse şi învăţase la Cîmpulung, dar cînd o ajunsese momentul segregaţiei, banca evreicelor din …