BAZAR DE SCRIITOR. Fişă de recensămînt

S-a pornit recensămîntul, a venit ca bruma peste noi, cu rubrici care mai de care mai serios-cotrobăreţe. Ce etnie am? Ce religie am? Ce lucrez? Unde? Cu ce-mi încălzesc apartamentul? Sînt căsătorită, divorţată sau concubinez? Mă gospodăresc împreună cu mama? Mai că n-am fost întrebată ce-am mîncat la prînz, cîte borcane de murături am pus şi ce aventuri am avut. Nici o diferenţă faţă de femeile băgăcioase care mă opresc să mă tragă de limbă şi de care mă feresc ca de alte alea. Descusutul Statului, căruia i se spune statistică, m-a descumpănit, m-a pus în încurcătură. Am ezitat, n-am prea ştiut ce să spun. Apoi am spus lucruri banale şi tîmpite care n-aveau nimic de-a face cu mine. Fişa mea de recensămînt este suspect de cuminte. Am fost un cetăţean model care a intrat în căsuţele formularului. N-au fost probleme, n-am fost recalcitrantă. După plecarea funcţionarului (de fapt, un băiat din blocul vecin care mai cîştiga un ban în felul ăsta), m-am întrebat cine-i aia din fişa de recensămînt. Şi-am ajuns la concluzia că nu-s eu şi că le-am tras clapa: au plecat cu o străină. Sîc!   Apoi m-am apucat să-mi construiesc mental propria fişă de recensămînt.   […]