BIFURCAŢII. Amicus Caragiale…

  • Recomandă articolul
Mărturisesc că am citit şi recitit, aşa cum se recomanda, articolul lui Caragiale propus de redacţie şi intitulat, cam abuziv, tot de ea, în numărul din 23 septembrie. Titlul ales, „Toate şcoalele…“, poate sugera ideea că textul lui Caragiale se ocupă de şcoli şi numai de ele. Or, fragmentul face parte dintr-un articol amplu în care autorul încearcă să descifreze contextul socio-economic care a dus la Răscoala din 1907. N-aş zice că e un studiu obiectiv, ci unul care exprimă un clar partizanat politic, evident antiliberal – şi nu numai pentru că guvernul liberal reprimase răscoala. Oricum ar fi, Caragiale e pornit rău pe şcoala de toate gradele din vremea sa. Iar redacţia, propunînd acest memento, pare să-i dea dreptate (că doar nu l-o fi publicat ca să-l facă de ruşine!) şi să sugereze măcar o parţială aplicabilitate a enunţurilor lui Caragiale la lumea de azi. Să vedem.   „Toate şcoalele, de la cele populare pînă la universităţi […], toate dau mai mult sau mai puţin d’emblée absolvenţilor lor drepturi la dignităţi şi funcţiuni publice. Astfel, şcoala română, în loc de a fi un mijloc de educaţiune şi cultură a poporului şi a claselor dirigente, devine canal de scurgere al […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.