BIFURCAŢII. Despre intelectuali, clarviziune şi război

E tulburător să vezi cum marile spirite sînt, uneori, incapabile să citească semnele timpului. Sau sînt atît de abstrase, încît pare că nimic din ce se petrece în jurul lor nu le atinge, nici măcar zguduirile care vor schimba lumea.   Pe 16 aprilie 1939, Ernst Jünger se află la Kirchhorst şi lucrează intens la Pe falezele de marmură. Notează în jurnal: „În această săptămînă, germanii au intrat în Boemia, Moravia şi în Memel, iar italienii în Albania. Toate semnele prevestesc un război apropiat; fac de aceea bine, luînd în considerare că va trebui să întrerup lucrul“. Războiul care va redesena lumea – un deranj. Nu destul de mare, totuşi, ca pe 25 iunie să nu scrie ceva despre Creta, „unde aş vrea să-mi petrec vara viitoare“. În schimb, în jurnalul lui Cesare Pavese, invadarea Albaniei nici nu e menţionată. În aprilie, conţine numai trei intervenţii, toate cu caracter foarte personal şi legate de romanul la care lucra.   În august 1939, Germania porneşte acţiunile militare care aveau să declanşeze războiul. Pe 18, ocupă Slovacia, pe 19, semnează tratatul comercial cu URSS, pe 23 – pactul de neagresiune. Pe 25, Anglia şi Polonia semnează acordul de asistenţă mutuală în caz de […]