Nr. 572 (35)

A FOST   - Recorduri la licitaţiile Artmark. Ţărăncuţă odihnindu-se de Nicolae Grigorescu, piesa centrală a Licitaţiei de Artă Postmodernă şi Contemporană organizată de Artmark, a fost adjudecată cu suma de 270.000 de euro (valoare estimativă între 150.000-250.000 de euro), devenind cea mai scumpă lucrare de artă vîndută în România şi cea de-a treia lucrare care depăşeşte, în acest an, pragul psihologic de 200.000 …

Recent s-a aflat la Bucureşti Shlomo Ben Ami, fost ministru de Externe al Israelului şi vicepreşedinte al Centrului Internaţional Toledo pentru Pace. La sediul Fundaţiei Titulescu din Bucureşti, Shlomo Ben Ami a susţinut conferinţa Este posibilă pacea în Orientul Mijlociu?. Această conferinţă s-a organizat la iniţiativa şi cu sprijinul Ambasadei Spaniei la Bucureşti şi al Institutului Cervantes din România. Shlomo Ben Ami a fost …

După cărţile sale apărute în marile edituri ale ţării – în nume propriu sau în calitate de intervievat –, Vladimir Bukovski, cunoscutul disident rus, revine, o dată în plus, în atenţia cititorilor români printr-o selecţie documentară din Arhiva sovietică. 64 de documente din perioada restructurării (perestroika), publicată în Cluj-Napoca, Editura Dokia, 2010, 164 p. Antologia documentară este selectată, tradusă, adnotată şi comentată de Elena Cojocaru. …

Anotimpurile se rotesc dincolo de voinţa noastră, dincolo de cum bat vîntul, ploaia, imaginaţia poeţilor, dincolo de schimbarea regimurilor politice. Cu liderii lor cu tot. Care vin şi se duc, fără să ştim bine cînd şi de ce. Sau chiar dacă desluşim cîte ceva, mare lucru nu pricepem. Şi dacă pricepem cam tot aia e. Şi oricum nu ne foloseşte la nimic. Soarta fiecăruia o …

Este posibil să vorbim despre o literatură europeană şi nu despre literaturi europene? Dar despre o literatură globală? Care sînt condiţiile existenţei lor? Cum se integrează ele în cadrul a două procese distincte, dar simultane – unificarea europeană şi globalizarea?   La toate aceste întrebări au încercat să răspundă doi dintre cei mai importanţi oameni de litere din SUA şi Europa – David Damrosch, …

E tulburător să vezi cum marile spirite sînt, uneori, incapabile să citească semnele timpului. Sau sînt atît de abstrase, încît pare că nimic din ce se petrece în jurul lor nu le atinge, nici măcar zguduirile care vor schimba lumea.   Pe 16 aprilie 1939, Ernst Jünger se află la Kirchhorst şi lucrează intens la Pe falezele de marmură. Notează în jurnal: „În această …

La Stockholm există multe „urme“ româneşti, deşi cele două ţări se află la aşa mare distanţă şi au fonduri culturale total diferite: la Galeria Naţională este expus portretul Zoei Ghica, prinţesă moldoveancă, datorat penelului pictorului suedez Alexander Roslin (1718-1793); peste tot, pe străzi, în pieţe sau în muzee, există cîte un semn legat de personalitatea regelui Carol al XII-lea (1682-1718) sau cîte un monument dedicat …

A 64-a ediţie (11-22 mai 2011) a celui mai important Festival de film al planetei, cel de la Cannes, şi-a anunţat competiţiile. Regizorul român stabilit în Franţa, Radu Mihăileanu (Trenul vieţii, Trăieşte!, Concertul), obţine prima sa selecţie în competiţia principală a Festivalului, cu noul său film La Source des femmes (coproducţie Franţa-Belgia-Italia). Comedia dramatică a lui Radu Mihăileanu este plasată într-un mic sat, undeva …

Între 8-10 aprilie, Institutul Cervantes a prezentat, la Cinema Studio, cinci importante producţii recente din ţări de limbă spaniolă, sub genericul „Cine en construcción“. Filmele se numără printre cele mai apreciate titluri ale secţiunii cu acelaşi nume din cadrul festivalurilor de la San Sebastián (Spania) şi Toulouse (Franţa). „Cine en construcción“ este un proiect iniţiat de Festivalul de la San Sebastián (clasa A) şi …

A opta ediţie a Festivalului de Film Crossing Europe de la Linz (Austria), desfăşurată între 12-17 aprilie, şi-a anunţat cîştigătorii sîmbătă,15 aprilie. Premiul pentru cel mai bun film din competiţia principală (rezervată cineaştilor europeni aflaţi la primul sau la al doilea lungmetraj), în valoare de 10.000 de euro, a fost împărţit de Caracremada (Spania), debutul lui Lluís Galter, şi At Ellen’s Age (Im Alter …

Scriitor în vogă în anii ’20-’30, cu un succes de public invidiat de mulţi dintre confraţii de breaslă – în pofida unei receptări critice mai degrabă moderate –, pus la index după instaurarea regimului comunist şi recuperat mai apoi, parţial, ca autor interbelic de plan secund, delectabil pentru cititorii aflaţi la o vîrstă juvenilă şi important în special pentru istoria literară, Ionel Teodoreanu are, în …

Mai întîi cîteva consideraţii oarecum comune, dar utile în logica articolului de faţă. Daniel Cristea-Enache este unul dintre criticii literari realmente importanţi ai ultimului deceniu românesc. Descinde din tradiţia critică şaizecistă, ea însăşi rezultat al unei reconectări profitabile la dinamica şi plurivalenţa discursului interbelic. Deţine o claritate a punctelor de vedere pe care nu o sacrifică nici măcar atunci cînd anumite circumstanţe îl obligă …

De ani buni nu s-a mai scris nimic semnificativ despre Nichita Stănescu, poetul care a dominat scena literară postbelică timp de cel puţin trei decenii, de la moartea lui Labiş pînă la sfîrşitul regimului comunist şi chiar şi după aceea, în pofida revizuirilor est-etice şi a repetatelor tentative de reconfigurare a canonului estetic. Dar nici Dimov, nici Mircea Ivănescu ori Gellu Naum, poeţii propuşi …

Un volum extrem de incitant şi provocator – pînă la cote mari ale curiozităţii, prin invitaţia adresată imaginaţiei cititorului de a intra în joc – se dovedeşte cartea semnată de Régis Jauffret,Microficţiuni (Editura Vellant, 2010). Şi, s-o spunem neted şi imediat, tradusă admirabil – cum altfel? – de marea doamnă a limbii şi literaturii franceze, Irina Mavrodin. Régis Jauffret se naşte la …

Mi s-a întîmplat, în ultimii douăzeci de ani – de dinainte nu mai ţin minte –, să citesc, strîmtorat de o aspră, intensă emoţie, cîteva cărţi şi să mă simt incapabil a-mi folosi priceperea, cîtă e, în literatură, pentru a scrie ceva „profesional“ despre ele. Aşa mi s-a întîmplat cu Moartea lui Ivan Ilici (ei, da!, am citit-o atît de tîrziu, cui nu i …

În ultimele două articole, am tot pomenit despre modul în care îţi puteai procura anumite cărţi, rare, netraduse etc., pe vremea vechiului regim. Am făcut însă doar observaţii punctuale şi mă gîndesc c-ar putea fi utilă, mai ales pentru cititorii mai tineri, o anumită sistematizare. Oricum, dincolo de caracterul represiv al regimului, de politica sa de restrîngere a libertăţii de informare, cel puţin în unele …

După ce Gregorio Allegri a compus pentru Papa Urban al VIII-lea splendida lui piesă muzicală Miserere (1630), în care Psalmul 51 (Ai milă de mine, Dumnezeule) este interpretat printr-o succesiune de intonaţii polifonice şi gregoriene, ceremonialul a impus ca această piesă să fie cîntată numai în Capela Sixtină, în miercurea şi vinerea din Săptămîna Sfîntă, după oficiul matinal al tenebrelor. În intervalul de tăcere dintre …

Săptămîna trecută, între11 şi13 aprilie, a avut loc la Londra cea de-a 40-a ediţie a Tîrgului Internaţional de Carte London Book Fair, Rusia fiind invitata de onoare. Tîrgul este cunoscut drept unul dintre cele mai importante puncte de întîlnire ale editorilor şi autorilor din lumea întreagă, ceea ce se vede imediat la faţa locului. Autori, traducători, editori, redactori, critici, jurnalişti, studenţi se întîlnesc şi …

Prin toamna anului trecut, un domn m-a anunţat telefonic, tocmai din Paris, că o nuvelă de-a mea fusese selecţionată pentru o antologie, care urma să apară sub fustele mătuşii Franţa. Fiecare ţară membră a fostului bloc comunist era prezentă cu o proză inspirată din vechiul regim totalitar, iar din Romånia aleasa era Clara de Cotnari, extrasă din volumulZece povestiri multilateral dezvoltate, care tocmai fusese …

Cel puţin în ultimul deceniu – dacă nu chiar de la fondarea lui, ca proiect-pilot al Comisiei Europene, în 1986-1987 –, Premiul Europa pentru Teatru şi pandantul lui mai tînăr, Premiul „Noi Realităţi Teatrale“, ambele bienale, sînt distincţii extrem de importante. Aş zice că importanţa e mult mai crescută în cazul „Noilor Realităţi…“: dacă Premiul Europa e recunoaşterea unei opere împlinite şi se acordă …

Au trecut trei ani de la înfiinţarea Teatrului „Jean Bart“ din Tulcea. În fapt, instituţia teatrală oficială a oraşului a luat startul cu cîţiva ani buni mai înainte, inclusă iniţial într-un centru cultural condus de Ştefan Coman şi trecută prin varii aventuri ale începutului, care au generat vreo trei companii teatrale mai mult sau mai puţin concurente, pe un spaţiu de definire relativ îngust, …

Locuinţa Iulianei Vîlsan este despărţită de studioul ei printr-o scară interioară. Această scară interioară a fost închisă din motive de natură politică timp de aproape 40 de ani, înainte de a ajunge Iuliana în acest domiciliu. Şi dacă asta nu era de ajuns pentru o punere în scenă a contextului în care creează Iuliana Vîlsan, trebuie adăugat faptul că locuinţa aceasta, împreună cu studioul aferent, …

Pe 14 aprilie a avut loc licitaţia Goldart cu numărul 67, ocazie care ne-a atras atenţia asupra valorii artistice a lotului propus. Expoziţia, care a precedat licitaţia şi prin care a fost inaugurat noul spaţiu Goldart – Dorobanţi –, a dezvăluit o sumă de lucrări inedite ale unor maeştri ai picturii româneşti interbelice, lucrări aflate în colecţii particulare. Dintre acestea, se disting Pierrot de …

Pe 13 aprilie 2011, a avut loc Licitaţia de Artă Postmodernă şi Contemporană organizată de Artmark. Ne vom mărgini la a reproduce un scurt fragment din comunicatul de presă: „Pentru prima dată într-o licitaţie Artmark, arta contemporană este în prim-plan. Licitaţia [...] adună în acelaşi eveniment peste 40 de artişti contemporani din tînăra generaţie, ilustrînd, prin creaţii recente, viziuni şi modalităţi noi de expresie pe …

De fiecare dată cînd mîngîiem cu privirea nestematele plastice ale Muzeului memorial „Ion Minulescu-Claudia Millian“ (coordonat de către M.N.L.R.), o confesiune tainică ne însoţeşte la întîlnirea cu un exponat sau altul. De cînd ne-a căzut în mînă lucrarea Olgăi Greceanu, Meditaţii la Evanghelii, apoi recentele reeditări, Specificul naţional în pictură şi Arta murală: legile şi tehnica ei, zăbovim mai mult în faţa tablouluiMaica …

Născută la 22 decembrie 1908, în judeţul Vîlcea, la Brezoi, fiică a contabilului Daniel Wechsler şi a muzicienei Amalia Wechsler (Hirschfeld). Absolventă în 1932 a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti. Frecventează cursuri la Facultatea de matematică şi filozofie din Bucureşti. Debutează în 1932, la Salonul Oficial, iar în 1937 are prima expoziţie personală, în Sala Mozart din Bucureşti, unde va expune şi Victor …

La începutul unei primăveri bucureştene destul de bogate în evenimente muzicale, Stagiunea de Muzică Veche ne-a oferit cel de-al doilea concert al acestei ediţii pe 25 martie, la Cercul Militar Naţional. Ansamblul Gli Studiosi di Sebastiano (Raluca Enea, clavecin, şi Maria Petrescu, oboi baroc) şi invitaţii săi (soprana Cristina Voicea şi violoncelistul Ciprian Cîmpean) ne-au propus un program în exclusivitate händelian, intitulat – destul de …

Stagiunea „Muzica la Palatele Bråncoveneşti“, aflată la ediţia a III-a, a programat şi duminică, 3 aprilie, un recital. Dar mai întîi de toate trebuie să constat că aici, la Mogoşoaia, s-a creat un vad bun pentru muzică, iar investiţia Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti şi cea a Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“, capacitate de Sebastian Crăciun, redactor la Societatea Română de Radiodifuziune, au dat …

Cele mai aşteptate premii ale lumii teatrale româneşti – decernate pe 18 aprilie, în cadrul Galei Premiilor Uniter pentru anul 2010, organizate de UNITER şi de Societatea Română de Televiziune, avîndu-l ca amfitrion pe actorul Ion Caramitru) – au adus, ca în fiecare an, surprize, bucurii sau nemulţumiri. Aşa cum se întîmplă mai mereu, distincţiile importante au mers către o producţie care s-a transformat …

Premiul pentru Debut (înmînat de Vlad Massaci şi Miruna Micu Beresecu, directoare a Festivalului Anonimul): Conrad Mihai Mericoffer pentru rolul Trofimov din spectacolul Livada de vişini la Teatrul Naţional, Bucureşti. Premiul pentru Teatru radiofonic (înmînat de Mircea Albulescu): D’ale carnavalului de I.L. Caragiale în regia lui Gavriil Pinte, producţie a SRR. Premiul pentru Cea mai bună scenografie (înmînat de Gheorghe Benea, preşedinte al Loteriei …

Şi a trecut şi BookLand, tîrgul care s-a vrut urban (şi da, a fost la mall, ce vreţi exemplu mai tare de urbanism, deşi nu ştiu dacă e chiar cel mai de invidiat) şi s-a vrut şi de carte. Tare mi-e teamă că n-a fost nici una, nici alta. Am văzut mai multă lume la standul unde se vindeau ceaiuri (la preţ de Calea Victoriei) …

Redacţia revistei Observator cultural urează cititorilor şi colaboratorilor săi un Paşte fericit şi tihnit, cu mult soare în această primăvară întîrziată, cu relaxare şi cu lecturi minunate. Vă urăm să aveţi parte de cîteva zile fără griji, cu desfătări sufleteşti, să vă bucuraţi de toţi cei dragi, să fiți sănătoși și voioși. Următorul număr al revistei noastre va apărea, …

Redacţia revistei Observator cultural urează cititorilor şi colaboratorilor săi un Paşte fericit şi tihnit, cu mult soare în această primăvară întîrziată, cu relaxare şi cu lecturi minunate. Vă urăm să aveţi parte de cîteva zile fără griji, cu desfătări sufleteşti, să vă bucuraţi de toţi cei dragi, să fiți sănătoși și voioși. Următorul număr al revistei noastre va apărea, …

În cartierul Josefin exista la anul 1857 o casă cu un restaurant care se numeau La leul de aur. Informaţia din fişa 3917 (Fondul Deleanu) mai are o menţiune referitoare la prăvălia La cocoşul roşu despre care nu ştiu cu siguranţă dacă se afla în aceeaşi clădire. Aici, poate în prăvălie, poate că la vreo masă din restaurant sau, pur şi simplu, în sufrageria …

În cartierul Josefin exista la anul 1857 o casă cu un restaurant care se numeau La leul de aur. Informaţia din fişa 3917 (Fondul Deleanu) mai are o menţiune referitoare la prăvălia La cocoşul roşu despre care nu ştiu cu siguranţă dacă se afla în aceeaşi clădire. Aici, poate în prăvălie, poate că la vreo masă din restaurant sau, pur şi simplu, în sufrageria …