Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
BIFURCAŢII. Ia facultatea, neamule!
- 16-04-2009
- Nr. 470 - 471
-
Liviu ORNEA
- Rubrici
- 1 Comentarii
Între 3 şi 5 aprilie, parterul Facultăţii de Drept din Bucureşti (cea de stat, desigur, singura care-şi merită numele) s-a transformat în spaţiu expoziţional. Tîrgul Educaţiei. Toate facultăţile Universităţii din Bucureşti şi-au prezentat oferta, şi nu doar ele. Jandarmeria era şi ea cu noi, recruta, ceea ce, orişicît, crea un plăcut sentiment de securitate (unde mai pui că au venit şi cu fanfara; numai mici n-au fost). Alături de standul lor, o indiancă gracilă, variantă miniaturală a omniprezentei Sri Mataji, căuta adepţi pentru Sahaja Yoga: ca şi viaţa, educaţia e complexă şi are multe aspecte. Erau fundaţii care aveau ceva de dat, erau ONG-uri. Erau şi multe edituri, legate într-un fel sau altul de lumea universitară. Plimbîndu-mă pe la standurile lor, m-am convins încă o dată că, în România, numai cine-i leneş sau nu vrea nu pune pe picioare o editură universitară sau ştiinţifică; iar cine-i harnic şi munceşte, în schimb, are tot ce vrea, inclusiv editură proprie la care scoate cîte cărţi vrea el pe an, multe semnate sau coordonate de el însuşi (pentru că e harnic), başca o revistă de studii avansate (de exemplu, în matematică). Dar nu detaliile astea contau. Important era că studenţii fiecărei facultăţi […]
Dupa descriere imi pare rau ca nu am putut fi de fata la targ. Cred ca orice activitate care sa le arate tinerilor liceeni ca universiatea poate fi si „fun” (in general nu-mi place cuvantul acesta, dar are un rol bine definit in viata fiecarui american) e binevenita. In universitatile din SUA au loc multe asemenea evenimente in fiecare an si ele adauga cel putin culoare vietii in campus, daca nu si continut.
Parerea mea e ca un tanar elev in clasa a 12-a mai are nevoie de timp pana sa-si aleaga calea in viata, iar in conditiile in care alegerea facultatii deja preconizeaza o selectie clara a materiilor pe care le va studia va fi dezavatajat. Imi aduc aminte de o colega din liceu (din pacate acum nu mai e printre noi) care m-a intrebat dupa ce am intrat la facultate daca acolo invatam „toata geometria”. In traducere: avand in vedere ca in clasele a noua si a zecea se relua cumva la alt nivel materia din clasele a saptea si a opta, colega mea a presupus ca la facultate vom relua acele materii din nou si vom fi examinati daca acum le stim pe bune (?!). Povestea e cu talc, bineinteles. Imaginea pe care si-o face un(o) elev(a) despre ce va invata la o faculate sau alta e destul de vaga si adesea e falsa, ceea ce duce la abandon, reluarea studiilor de la capat la o alta facultate sau nici macar. Un sistem de studiu pe credite care ar incuraja un tanar student, de exemplu la Universitatea Bucuresti, sa ia cursuri si in alte specialitati decat cea pe care si-a ales-o de la inceput ar fi mult preferat celui de acum. Astfel incat daca la targ unui student care vrea sa faca matematica i-a placut cum sau vopsit sociologii pe par, s-au cum a fost inghetata gratis de la filologi sau experimentele „cule” prezentate de fizicieni toate aceste optiuni sa existe pentru ei fara a fi penalizati. Va avea o foaie matricola mai bogata si o experienta in mod utila pentru dezvoltarea personala. Nu-mi dau seama cat de greu e de implementat in Romania un sistem mai flexibil, dar el exista in multe alte locuri, deci se poate. Nu stiu insa ce parere are Bologna.