BIFURCAŢII. Nenorocire, noroc, grad
- 28-09-2012
- Nr. 643
-
Liviu ORNEA
- Rubrici
- 7 Comentarii
Situl pe care obișnuiesc să mă uit la programele TV categorisește filmele – ca să știe omul la ce să se aștepte. Hamlet, de exemplu, apare ca „film de dramă“ (scriitor: W. Shakespeare). La fel ca, de pildă, Asasinarea lui Richard Nixon (SUA-mexican, 2004). Mai există și filme de acțiune, filme horror și filme „de catastrofă“ (cum ar fi Furtuna solară, SUA, 2008). Combinațiile nu sînt admise, acolo se lucrează cu genuri pure (iată că există și în afara retortei, Călinescu a greșit, siturile de referate ar trebui să se replieze grabnic). Noi, în schimb, de prin iunie încoace, sîntem cu toții personaje într-un film de dramă și de catastrofă horror – cu regizor și scriitor execrabili care ne tîrăsc pe toți în existența lor kitsch. Viața chiar bate filmul! Dar „și nenorocirea este un prilej de virtute“, zice Syrus (pe care mărturisesc că nu l-am citit, citatul acesta l-am găsit pe pagina http://inspiratie.netflash.ro/citate/nenorocire/page3.html sub titlul Citate din categoria Nenorocire; v-o recomand, e tonică). Să căutăm, atunci, virtutea, cît de plăpîndă, cu care s-ar putea mîndri învățămîntul după vara asta parcă prea lungă – de fierbinte, ce să mai spun. Meritul dlor Mang și Ponta, de exemplu, cu […]
Stimate domnule „profesor”,
Nu-mi dau seama daca nu intelegeti sau daca va prefaceti ca nu intelegeti. Sigur ca „cu cat un
profesor este mai bine pregatit, cu atat mai bine pentru elevi”, cu conditia ca respectivul sa vina la ore si, in caz ca o face, sa-si faca treaba, nu sa se uite pe pereti sau sa citeasca ziarul. Mai sunt unele situatii si mai grave in care acesti „agregati” trimit la ore, in locul lor, diverse „aratari” (uneori studenti). Acest compartament provine, uneori, chiar din faptul ca respectivul se simte „agregat”. La ce ajuta clasificarea elevilor? Problemele sunt mult mai complexe si au cauze mult mai adanci!
Nu cred ca nivelul pregatirii unui profesor are legatura
cu faptul ca el „chiuleste” la ore; asta are legatura cu
caracterul lui … Problema se rezolva cu ajutorul codului
muncii, nu cu examenele de grad ! In plus, cu cat un
profesor este mai bine pregatit, cu atat mai bine pentru elevi.
Iar cei fara talent „didactic” sunt clasificati de catre elevi …
De unde trageti domnia voastra concluzia ca, in opinia mea, punctualitatea la ore poate fi asigurata prin sistemul de acordare a gradelor? Eu semnalez un fenomen, anume ca multi profesori „agregati” nu dau pe la ore (nu ca nu sunt punctuali, nu sunt prezenti). Ce va face sa credeti ca toata lumea reproduce mecanic din ideile altora? Experienta proprie? Ganditul cu capul propriu nu duce mereu la lucruri bune. Toti infractorii gandesc cu capul propriu!
Dl Ornea propune in acest articol renuntarea la sistemul falimentar al „lucrarilor de grad” (un fel de maimutareala a lucrarilor de doctorat, prin forta lucrurilor nedepasind aproape niciodata nivelul unor penibile incropeli de citate si copy-paste-uri), si introducerea unor examene scrise dupa modelul celor folosite in Franta pentru asa numita
„agrégation”.
Comentatorul care semneaza Dorian Munteanu invoca existentza unor profesori „bine pregatiti… dar care nu-si tin orele” (ca si cum punctualitatea la ore ar putea fi asugurata prin sistemul de acordare a gradelor didactice) apoi, pe un ton extrem de suficient, il intreaba pe dl Ornea:
„De ce considerati ca reflectiile metodice ale unui profesor oarecare sunt mai importante decat cele ale lui Jean Piaget?”
Imi permit sa-i sugerez eu raspunsul:
Pentru ca nu Jean Piaget era cel care aspira la gradul didactic I, iar de la candidatul respectiv se astepta mai degraba dovada capacitatii de a gandi cu capul propriu, decat a celei de a reproduce mecanic din ideile altora.
imi pare *chiar rau*, anume ca licheaua asta a fost *primul & singurul meu „grad”*…Cine o shtie? Poate c-ajuta…Pa vremea *aia* *nu sa platea*. Pa vremea *asta*? Ia de-ntrebatz’ pa „bashtani” cam catz’ *bani* iau pa cap „da vita”? Shi, ma scuzatz’, va vetz’ *chiar dumeri*…
Nea Marin
Ca *io* am avut p-unu\’ (din Carash-Severin), pan\’ primavara lu\’ 1992 (cred), pa la gradu\’ intai.
Prof la o generala d-acolo, \”bazat\”, l-am \”luat\” la diploma, mi-a pus-o pa masa, am vazt greshelile *grosolane* (precum o teorema cu ipoteza congruent cu 3 mod 4 &pa urma, *aceeashi* teorema, cu ipoteza congruent cu 3 mod 4 – mde, asta *nu e pentru literaturnicii da p-acilea), am corectat, i-am cerut s-o refaca.
Ma duc la inspectzie, furios (ca, o predase *ne-corectata*), io fiind *conducatorele da teza da f…… gragu-ntai, dimpreuna cu pro-decanu\’ Ivan (un baiet di treaba).
Shi vine ala &spune prostii la *sustzinere*, am vrut sa-l *pic*, da\’ erea-n comisie unu\’ , \’spectoru\’ lor shcolar, care-n cuvantarea lui (de-al ridica pe acel imbecil sadea) a putut spune cum ca \”toata lumea shtie cum ca teoria numerelor e un domeniu oarecum trivial\” (desigur, poati ca pantru el, integrala *chiar era*, sherpishorii aia, \”nec plus ultra\” – ca, mde, sa face pantr-a doishpcea!)
Am vrut sa-l pic , io i-am dat 5 (ca avea, sireacu\’ *chiar clase bune* – ca shtiu io cum sa-i verific), i-au dat *ailaltzi*
cat i-a trebuit ca sa-i iasa optu\’ (nota *minima*).
Am &tzinut o cuvantare, cand Comisia a ieshit cu verdictu\’, spunandu-le ca io *am salar\’ mai mic*, lector universitar fiind, decat il va avea acest rahat pan\’ ploaie.
Ca io am vrut sa-l *pic* da\’ nu mi-a mers etc.
Imaginatzi-va: mesele irau *puse*. S-a distrat *singur*, fara de inshii de la TM la masa…Shi, sper ca i-au picat *greu* sarmalile*…
Dar, vezibine: e prof clasa-ntaia…Dupa trebshoara asta, am &plecat da pan\’ draga noastra tzarishoara.
Depinde *de Profu\’ ala (cu P mare) sa *nu* treaca pa totzi habarnishtii. Shi, uite: mie *nu mi-a \”ieshit\”*, ca *ailaltzi* din Comisie i-au dat cat i-a trebuit…
Nea Marin
Astfel ca, se mai intampla,
Cate note mai mici de zece ati dat dumneavoastra la examenul pentru obtinerea gradului I? Ce este mai important: o lucrare metodico-sttintifica ori activitatea pe care o desfasoara la clasa profesorul respectiv? Eu cunosc profesori de liceu care au chiar si doctoratul, nu numai gradul I, sunt foarte bine pregatiti, dar, supriza, nu prea dau pe la ore. Pentru ca au insa publicatii si alte activitati primesc si gradatii de merit, desi, repet, nu isi fac orele. De ce considerati ca reflectiile metodice ale unui profesor oarecare sunt mai importante decat cele ale lui Jean Piaget? Poate ar trebui sa va cenzurati atunci cand va pronuntati asupra unor subiecte pe care, in chip vadit, nu le cunoasteti.