Nr. 643 (29)

ICR Varşovia este condus, din iunie 2011, de doamna Sabra Daici, doctor în filologie al Universităţii Jagiellone din Cracovia, cunoscut traducător de limba polonă. În perioada anterioară sosirii la Varşovia, doamna Daici a profesat ca expert în programe culturale la Institutul Polonez din Bucureşti. Doamna Daici a continuat viziunea managerială şi strategia pe care Institutul Cultural Român de la Varşovia le-a urmărit încă de …

Pentru unii, se pare că nu. S-a cultivat în aceşti ultimi ani o asemenea dezbinare între cetăţenii României, încît falia apare acum ca una între două continente. Aş spune chiar mai mult – ca între doi poli. Ceea ce se remarcă foarte uşor este distanţa. Vechi prietenii, unele dăinuind încă din vremea în care trăiam pe Aisbergul Ceauşescu, s-au destrămat; sînt certuri în familie, …

De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere, da’ cere biserica, iar dacă nu cere Biserica, oferă politicienii români. Ultimul pe listă e din categoria „tinere speranțe“, parlamentar de la 27 de ani: îl cheamă Andrei Sava (găsiți un interviu despre fulminanta lui carieră și despre cum vrea să alunge tristețea de pe chipurile românilor în Adevărul) și s-a gîndit să propună un proiect …

Banii nu au miros. Se zice. Banii sînt expresia valorică a mărfii, zice economia politică. Banii nu aduc fericirea, zice cîntecul. Pînă și Iisus Hristos, fără să aibă studii economice, i-a gonit pe zarafi din templu. Banii nu aveau ce să caute în templu și nu acolo era locul cel mai potrivit pentru tranzacții. Una peste alta, Dan Diaconescu, un realizator TV din clasa …

Întăresc o apreciere făcută și cu alte prilejuri: fostul președinte Emil Constantinescu (E.C.) este, în interpretarea mea, cel mai complex om politic al tranziției românești. Criza pe care a gestionat-o alături de guvernările CDR a fost incomparabil mai dură decît aceea administrată, în condițiile și cu efectele știute, de Traian Băsescu și regimul lui. La preluarea mandatului de către E.C., în 1996, inflația …

Domnule profesor Andrei Cornea, La doar cîteva ore după ce trimisesem redacției revistei Observator cultural articolul pentru numărul 642, am citit – şi nu fără interes – scrisoarea deschisă pe care îmi faceți onoarea de a mi-o adresa în revista 22. Întîmplător, deci, în vreme ce dumneavoastră scriați articolul Intelectualii lui Ponta & Antonescu. Întrebări pentru doamna Bianca Burța-Cernat, din 18 septembrie 2012, …

Scriitorul, profesorul şi eseistul Andrei Cornea polemizează, în numărul trecut al revistei 22, din 18 septembrie 2012, cu Bianca Burţa-Cernat, redactor al revistei noastre, critic şi istoric literar, care, într-un număr trecut, a semnat un articol de opinie intitulat Votul meu contează?! (Observator cultural, nr. 640, din 7 septembrie 2012). În numărul de faţă, Bianca Burţa-Cernat îi răspunde domnului Andrei Cornea, aşa cum puteţi …

A FOST   - Concert Flauto Dulce. Luni, 17 septembrie, la Institutul Balassi-Centrul Cultural al Republicii Ungare din Bucureşti a avut loc un concert susţinut de Ansamblul Flauto Dolce (Zoltán Majó – flaute drepte, conducerea artistică; Mária Szabó – flaute drepte; Ágnes Tóth – flaute drepte; Mihaela Maxim – soprană). Ansamblul Flauto Dolce a luat fiinţă la Cluj în cadrul Academiei de Muzică „Gh. …

Joi, 21 septembrie 2012, în Sala Foaier a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, a avut loc vernisajul expoziţiei Tradiţii în contemporaneitate: corespondenţe. Organizată de muzeul-gazdă şi de Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, expoziţia va fi deschisă pînă pe 14 octombrie. Îna­inte de vernisaj, am profitat de ocazie şi am stat de vorbă cu artiştii-curatori Monica Morariu şi Maxim Dumitraş.   Ştiu că nu prea …

Cum ai ajuns să fii curatorul expoziţiei Obiecte tradiţionale aduse în contemporaneitate? Ideea acestei expoziţii s-a născut mai demult. Am fost de mai multe ori la Sân­georz-Băi şi am vizitat muzeul lui Maxim, am fost implicată şi ca artist în taberele lui de creaţie. Mi-a plăcut foarte mult muzeul, un muzeu unic în România, care merge exact pe ideea de a pune în dialog …

Atunci cînd vine vorba despre apoteoza de stabilitate și prosperitate internă din timpul lui Carol I, care a coincis nu numai cu întemeierea Statului român de si­ne stătător (1877), ci și cu transformarea domniei din principate în regalitate (1881), analiza vieții politice românești evidențiază activitatea a două partide: cel Liberal și cel Conservator. Se uită cîteodată că în aceeași perioadă, chiar dacă puțin mai tîrziu, …

Documentarea minuţioasă făcută de Ioana Diaconescu oferă nu numai fondul volumului Scriitori în arhivele CNSAS, ci şi perspectiva din care acesta e alcătuit. Cercetătoarea vine spre unul sau altul dintre cazuri din interiorul unor arhive, iar nu din „exterioritatea“ combativă a justiţiarelor discursuri post festum, de după căderea comunismului. Satisfacţia, dacă nu jubilaţia penalizării actelor de „colaboraţionism“ scriitoricesc, încercată periodic de spirite inchizitoriale lucrînd, în …

Există, în viaţa scriitorilor, momente de criză; e un truism, dar poate mai subtilă este constatarea că doar marii scriitori resimt pînă în celule această dramatică experienţă şi sînt capabili să o transforme într-una creativă. Ei bine, da, uneori poate ieşi mare literatură tocmai din consemnarea tăioasă, neiertătoare a acestei derute. Fie că se schimbă registrul, fie că se caută forme noi de exprimare – …

„Poemele din Începe să doară puțin sînt simple și clare și au vibrația necontrafăcută a confesiunii autentice“, scrie Claudiu Komartin. În același timp, Ioan Es. Pop spune: „Și cu toate că referirile la un tată care mutilează și la o mamă neajutorată răsar de peste tot, autobiograficul lipsește. Poeta nu se confesează, nu aflăm de niciunde din ce întîmplări de viață vine marele ei …

Plecat din România şi stabilit în America încă din anii ’80, Dumitru Radu Popa a rămas o prezenţă vie în viaţa culturală românească. Între publicarea volumelor de proză scurtă sau a romanelor, scriitorul semnează constant în revistele culturale articole cu tematică socială sau politică, unde se dovedeşte o conştiinţă critică ascuţită, care deconstruieşte cu uşurinţă „performanţele“ contingente ale existenţei noastre. Fără a se feri să-şi …

Nikos Kazantzakis – „Cine? Autorul lui Zorba grecul! Ah, da!“ – scrie cu înfrigurare la ultima lui carte. Știe că va muri, știe că are multe de povestit, ar mai avea nevoie de încă zece ani ca să-și ducă toate proiectele pînă la capăt, știe că nu mai are suficient timp să-și rescrie textul (cum fac mulți dintre cei dedați scrisului), trage cît poate de …

Artistul și „omul din el“ par entități greu de conciliat. „Omul“ simte nevoia să comunice fără opreliști cu semenii, pe cînd „artistul“ preferă să se retragă în deșert cu zeii săi. În cel mai rău caz, atunci cînd nu are imaginația necesară pentru a-și inventa alți idoli, artistului îi place să rămînă între patru ochi cu publicul. Rupt de semeni, de public și de idolii …

Poet atipic şi diferit cu fiecare volum de după debutul ca ultim optzecist în mijlocul generaţiei 2000, Liviu Georgescu a revenit în România pentru lansarea celor mai recente două volume de versuri. Acest dialog reface, pe scurt, traseul literar al poetului, aducînd în discuţie încrederea pe care acesta o are astăzi în rolul criticii literare, singura în măsură să valorizeze opera literară.   Cît …

Situl pe care obișnuiesc să mă uit la programele TV categorisește filmele – ca să știe omul la ce să se aștepte. Hamlet, de exemplu, apare ca „film de dramă“ (scriitor: W. Shakespeare). La fel ca, de pildă, Asasi­narea lui Richard Nixon (SUA-mexican, 2004). Mai există și filme de acțiune, filme horror și filme „de catastrofă“ (cum ar fi Furtuna solară, SUA, 2008). Combinațiile nu …

În data de 13 martie 1964, în Kew Gardens, New York, s-a întîmplat tragedia care urma să dea, ulterior, numele unui efect/ sindrom devenit celebru: Kitty Genovese, întorcîndu-se acasă de la serviciu în toiul nopţii, este atacată în faţa clădirii în care locuia de către Winston Moseley, care o înjunghie, fuge, la zece minute se întoarce şi termină ceea ce începuse: o înjunghie mortal de …

Problema cu sindromul Genovese (numit și „Bystander effect“) e că nu poate fi explicat foarte ușor. Oamenii care asistă la o infracțiune sau la o situație de criză în spațiul public nu intervin, nu sună la poliție, nu încearcă să prindă infractorul sau să ajute victima dintr-un complex de motive: autoprotecție psihică prin negare, frică, incapacitatea de a recunoaște necesitatea intervenției (în lumea în care …

Manifestarea Expanded space (Spaţiu expandat), cu tematica „Individ şi masă“, care se desfăşoară la Bucureşti, între 19 aprilie şi 31 octombrie (inaugurarea lucrărilor a avut loc în data de 6 septembrie), este organizată de Judit şi Mihai Balko; selecţia proiectelor a fost realizată de Adrian Guţă, critic de artă, şi de Raluca Voinea, curator. Cele şase instalaţii se află dispuse pe un traseu care începe …

„Am reluat «Intersecţiile»“, i-am spus deunăzi unui prieten de aici, din America. „Fii atent“, m-a averizat, „în România totul e politizat la extrem. Nu numai ceea ce scrii este citit într-o cheie politică, dar pînă şi unde publici este considerat semnificativ. Şi, deci, potenţial periculos.“ „Periculos?“, am întrebat mirat. „Da, fiindcă dacă te ţii departe de cele politice, eşti irelevant, şi dacă vrei să intri …

Pentru a treia oară la început de toamnă, Zilele Bucureştiului prilejuiesc artelor vizuale un „figurat“ Salon de Primă­vară, în sensul tonicităţii atelierelor Capitalei. Este vorba despre o bună emulaţie a numelor de pe simeză, fie senioriale, fie de recenţi absolvenţi. Primăvăratic ar fi şi criteriul „trufandalei“, care s-a aplicat mai riguros în selecţia de participare, adică etalarea producţiei celei mai noi. După trei tatonări anuale …

Titlul acestui volum dedicat în anul 2008 imaginii noului teatru muzical de către cuplul de autori americani Eric Salzman şi Thomas Desi mi-a rămas obsedant în minte tot timpul cît am urmărit, în seara zilei de joi, 20 septembrie, pe scena Operei Naţionale Bucureşti, Gala absol­ven­ţilor proiectului „studiOpera“. În ultimele decenii, toate marile şi micile teatre lirice din lume practică cu încredere spectacolul …

Titlul acestui volum dedicat în anul 2008 imaginii noului teatru muzical de către cuplul de autori americani Eric Salzman şi Thomas Desi mi-a rămas obsedant în minte tot timpul cît am urmărit, în seara zilei de joi, 20 septembrie, pe scena Operei Naţionale Bucureşti, Gala absol­ven­ţilor proiectului „studiOpera“. În ultimele decenii, toate marile şi micile teatre lirice din lume practică cu încredere spectacolul …

Iată ce scriam, într-un jurnal, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani: Un grav simptom al decăderii/subdezvoltării spirituale (fie şi dacă explicabil prin deznădejde şi mizerie) a fost (va continua să fie), la noi, penibila vocaţie a unui soi de cargocult. De-a lungul a vreo cinci decenii, „Criştii speranţelor obscure“ (cum îşi numea Apollinaire propria colecţie de fetişuri, de statuete oceaniene) i s-au …

Joi, 20 septembrie 2012, Institutul Cervantes din Bucureşti şi-a deschis noul sediu (din bulevardul Regina Elisabeta, nr. 38) cu vernisajul expoziţiei itinerante Marín. Fotografías 1908-1940. Cele 60 de imagini alb-negru care pot fi vizionate în Capitala României au fost selectate dintr-un fond de 18.000 de clişee ale arhivei pe care a lăsat-o posterităţii fotograful. O mare parte dintre clişee au fost ascunse de către soţia …

„Primăvara arabă“, care acum doar un an părea să dea democrației un impuls neașteptat, pare acum atît de departe. Și dacă „Primăvara arabă“ și revoluțiile pe care aceasta le-a generat nu și-au atins scopul și nu au adus democratizarea instantanee a țărilor arabe, au deschis, în schimb, drumul spre o tranziție care poate duce spre o societate deschisă. Iar în Europa și în America …