BIFURCAŢII. Universitatea – o viziune reformist-conservatoare
- 13-01-2012
- Nr. 607
-
Liviu ORNEA
- Rubrici
- 10 Comentarii
Articolul meu din ultimul număr pe 2011 a stîrnit, spre bucuria mea, destule ecouri publice şi private. Cu excepţia celor din categoria „mie puteţi să-mi fluturaţi prin faţă şi-un tramvai, că tot la politică mă gîndesc“, multe dintre ele mărturisesc o preocupare foarte responsabilă pentru soarta universităţii. Reconfortant pentru mine a fost să constat că majoritatea consideră că nu există cale de întoarcere şi reforma trebuie continuată. Asta cred şi eu, iar întrebarea din finalul articolului voia să sugereze tocmai că e nevoie de soluţii pentru aplicarea coerentă a reformei şi pentru corectarea din mers a disfuncţiilor. Pe de altă parte, un amic medic, fin dialectician şi cu vocaţie de pedagog, îmi spunea deunăzi că, în lipsa unei viziuni pe termen lung, tot ce încercăm noi nu e decît cîrpeală care nu va rezolva nimic. Ar fi ca un tratament grosolan care vindecă punctual, dar nu dă un sens vieţii. Iar viziunea nu se poate articula în lipsa unei înţelegeri integratoare a rolului universităţii în general şi a fiecărui departament sau facultate în parte. În rol de avocat al diavolului, amicul mă întreba: „La urma urmei, ce s-ar întîmpla, cine ce ar pierde dacă n-aţi mai angaja conferenţiari şi […]
Itzi multzamesc, batrane, ca ai raspuns, intr-un sfarshit.
Ceea ce scrii dar, *chiar fa-o*! Shi, daca ai probleme cu „stapanirea”, co-intereseaza coledzii s-o faca. En masse.
Ca sa *schimbatzi*, sa schimbatzi *voi* kalimera…
Al tau,
Nea Marin
Păi, întrebași ceva, Nea Marine? Că mie mi se părură doar retorice interogațiile-ți.
Vrei să-ți spun franș în față că mi-s de acord cu ce spui, că ar trebui să fim mai exigenți și să nu trecem pe cine nu merită? Bine, iaca, spun.
Voie bună!
Liviu
Bre, Liviule,
ca tat te bucurashi pa mai sus ca au cetitorii , sa le zicem, „reactzi”. Daca *nu vrei* sa fie doar „frectzii”, au daca te-ai jurat, cumva, sa nu mai raspunzi comentariilor, sa shtii: io ma „duc” d-acilea.
Da’ di she? Pai, pen’ ca „nu se mai merita” , cum zace/scie, lumea da azi…
Ce zici? Faci v-un efort? Numa’ & numa’ di dreagu’ d’a shti
daca mai merita sa fac *io* v-un efort, oarecare…
Al tau,
Nea Marin
Nicolae Hurduc:
1. Eu am intrebat clar despre evolutzia numarului de locuri la profilul CHIMIE
2. Daca industria chimica se bazeaza azi in Romania pe fabricat parbrize din plastic si cauciucuri (pentru masini, ca alea pentru uz uman presupun cu adevarat ingineri de calitate) e jalnic. Curios ca un \”polimerist\” ocoleste tocmai industria polimerilor si chimia de sinteza cand inventariaza mareatza inginerie chimica de la noi
3. Sigur, ministerul trebuie sa inchida universitatzile manu militari, ca sa putetzi striga apoi peste tot despre incalcarea autonomiei universitare. Vretzi cu adevarat inchiderea sorbonicilor doar fabrici de diplome? CERETZI INTAI SUSPENDAREA AUTONOMIEI UNIVERSITARE IN RAPORT CU FINANTZATORUL, cel care trebuie sa asigure buna folosire a banului public. Avetzi curaj.
4. Restul cu scolile fara veceuri si apa curenta intra la politicianism ieftin atata timp cat alegatorilor din acele sate nici nu le pasa de asta ca sa-i oblige pe primarii pe care-i aleg sa intervina.
5. Eu deplang praduirea banului public in sistemul universitar, declansata de finantzarea per cap de student furajat care a dus la deschiderea portzilor almei mater pentru toate deseurile umane avand diplome de bacalaureat luate dupa ce au copiat la greu. Vretzi bani mai multzi la facultate? Doveditzi ca avetzi absolventzi cerutzi de piatza muncii – deci angajatzi de ea pe profil – si propunetzi acest criteriu de finantzare la nivel institutzional.
C-amicul tau e un *fin* dialectician, e far’de-ndoiala: asta pentru ca sunt la fel de muuultzi *medici* habarnishti cat sunt profi. Punct. Amicu’ tau e *chiar fin*!
Pe de alta parte, cand ne „arde” la ranza calitatea, uite: noi (ca sunt & io „partash”, c-am trecut & io inshi, cu nota cinci, care-au ajuns, pa urma, chiar profi): n-ar fi, oare, chiar *bine* ca-n domeniile educatziunei/sanatatzii sa-i trecem doar cu nota 7?
Tz-o scriu, asta, pentru ca *acilea*, unde io lucrez (pan’ nisipurile Arabiei), potzi trece doar cu nota *cinci*. Dar, e un *marunt* aspect: ca, anume, nu ai nota 1 numa’ daca te prezintzi la ezamen, ca la noi. Acilea, pentru a lua 5’u, chiar *tre” * sa scrii de 50%. Ai noshti? Profi, medici? Trec, de fapt, cu *nota patru*!
Mda, idei, propuneri etc.
Cele bune,
Nea Marin
@De ce sa finantzam facultatzi ….lucid – Sambata, 14 Ianuarie 2012, 00:25
Domnule Lucid,
Problema generală a României este tocmai faptul că lumea își cam dă cu părerea fără să știe despre ce e vorba. Pot să vă răspund la întrebarea legată de numărul de locuri din domeniul Ingineriei Chimice, referindu-mă în special la Universitatea din care fac parte. Raportat la momentul 89 suntem sub 40 % din ceea ce aveam atunci. Iar corpul profesoral din Facultate este diminuat tot cam la 40 % din ceea ce era în 1989. Si din câte știu, cam la fel este situația la UBB Cluj (cel puțin din punctul de vedere al numărului de studenți). Altfel spus nu s-a umflat nimic după 1989. Legat de industria chimică sunteți la fel de dezinformat, pentru că marile întreprinderi chimice au fost înlocuite cu întreprinderile mici și mijlocii. Aveți idee câte întreprinderi de furnizare de piese auto (materiale plastice) sunt numai pe platforma Dacia ? Dar despre industria de prelucrare a cauciucului (anvelope, garnituri etc.) aveți informații ? Dar despre industria petrochimică ?
Că universitățile de stat s-au înmulțit după 1989 este o cu totul altă problemă și nimeni nu a împiedicat Ministerul să le închidă acum, dacă tot s-a făcut ierarhizarea universitară. Si tocmai asta este problema, că după ce s-a lansat cu surle și trâmbițe noua Lege a Educației, ea nu a avut nici un efect în plan concret. Eu sunt complet de acord cu dumneavoastră că LEN trebuie să meargă mai departe, numai că nu merge. Si nici nu va merge vreodată fără un suport financiar corespunzător.
Sunteți revoltat că se cheltuie prea mulți bani în educație ? O.K. Dar sunteți la fel de revoltat de cele 600 de milioane de euro cheltuiți aiurea conform ultimului raport al Curții de Conturi ? Dumneavoastră credeți că restul țărilor europene alocă între 5 și 8 % din PIB educației doar ca să se afle în treabă ? Cum credeți că un sistem educațional în care jumătate din școli nu au apă curentă și sisteme de canalizare (mă refer la mediul rural) poate fi performant ? Educația începe cu spălatul pe mâini și pe dinți, continuă cu modul de adresare și cu respectul față de cel de lângă tine. Abia după aceea se poate construi un sistem educațional performant. Ori noi avem probleme de la temelia și până la acoperișul sistemului.
……pe care mai nimeni nu le mai cauta? Nicolae Hurduc: dumneata stiu ca esti mult-sexagenar din zona ingineriei chimice, inginerie sublima dar care lipseste aproape cu desavarsire azi in Romania. Potzi sa ne spui cate locuri la chimie erau inainte de 89 – cand exista totusi o adevarata industrie chimica – si cate sunt acum? De ce s-au inmultzit de 5-6 ori in toate sorbonicile de pe coclauri toate platite din banii contribuabililor? La fel s-a intamplat si cu fizica, ajungand pana si Targovistea si Constantza sa de potentziali \”nobeli\” dambovitzeni. Si atunci PENTRU CE MAI VRETZI BANI DE LA NOI, PLATITORII DE TAXE? Ca tot nu se inghesuie nimeni sa mai va fie studentzi iar absolventzii ultimlor ani ii \”livratzi\” la o calitate execrabila.
LEN trebuie sa mearga neabatut mai departe si sa includa si re-asezarea numarului de studentzi in disciplinele necerute pe piatza muncii – asta insemnand concentrarea pregatirii in stiintze exacte si ingineresti doar in cateva universitatzi mari – chiar daca asta inseamna ca multzi profesori de profil sa se pensioneze asa cum scrie legea la 65 de ani.
Felicitari domnule Ornea!
Mai nou ascunsul dupa prun se numeste reformist conservator! Legea pe care o sustineti este cea care a permis inchiderea unui numar insemnat de scoli. Acum o suta de ani era cu putinta ca acele scoli sa functioneze, acum nu. Felicitari si cat mai multe bucurii privind ecourile produse de „articolele” domniei voastre. Dincolo de bariera Vergului lucrurile sa vad altfel!
Dush rece la inceput de an: rectorul si prorectorul „fabricii de medici” din Tg Mures – cunoscuta pana acum ca institutzie serioasa – sunt acuzatzi de plagiat dupa niste profesori olandezi. Morala: masa critica a celor care cu adevarat vor reformarea in stil vest-european a educatziei este mult mai mic decat pare. Marea majoritate – aurea mediocritas, cand nu plagiatori si impostori de-a dreptul – nu vor decat „sa ne DEA” statul bani fara sa ne controleze vreodata la ce-i folosim in afara de fabricarea de diplome pe hartie cretonata cu timbru sec dar si cu contzinut tot sec al cunostintzelor „diplomatului”.
Diferentza dintre medici si profuniv-i este doar ca primii sunt mult mai vocali si unitzi in sistemul lor de casta cu privilegii intangibile.
Domnule Profesor,
Cred ca nu ati subliniat suficient un aspect deosebit de important dupa parerea mea si anume, ideea de continuitate. Sigur ca ar fi foarte simplu (si foarte placut in unele cazuri pentru decidentii din Minister) inchiderea unor facultati de matematica, fizica, chimie sau biologie, iar pe termen scurt nici nu s-ar resimti probabil vreun efect. Insa nu este deloc intamplatoare legatura dintre performantele unei universitati si traditia acesteia, care de fapt nu inseamna altceva decat continuitate. Cu siguranta ca intr-o universitate cu o traditie de 2-300 de ani, pentru fiecare domeniu in parte au existat momente mai mult sau mai putin complicate de-a lungul timpului, insa aceasta nu a insemnat tragerea obloanelor. Este usor sa strici, insa este infinit mai greu sa re-construiesti pornind de la zero. Oare de ce marile universitati din Europa isi permit sa instruiasca studentii straini, contra unor sume simbolice ? De ce acest efort pentru a mentine in functiune o universitate ? Pentru ca acolo s-a inteles de mult ca universitatea nu este nici aprozar si nici fabrica de suruburi si in consecinta, nu o poti inchide si deschide dupa cum bate vantul, sau dupa cum se misca interesele financiare.
Spuneti ca reforma a depasit punctul critic si este ireversibila ? In opinia mea NU. Reforma poate ca a atins punctul critic, fara insa sa-l si depaseasca. Nu avem in acest moment altceva decat o legislatie primara foarte subreda din punct de vedere politic si plina de erori din punct de vedere tehnic. Nu putem discuta despre o reforma reala a sistemului educational (exact la fel ca si a celui sanitar), atata timp cat bugetul alocat acestui segment esential pentru dezvoltarea unei natiuni este situat la un nivel mai mic de 50 % din media tarilor europene ! Exact acesta este motivul principal pentru care atat educatia, cat si sanatatea, sunt si vor fi in continuare neperformante. Ce am reusit in ultimii 20 de ani din acest punct de vedere ? Sa pierdem chiar si penultimul loc din Europa si sa ne fofilam acum in urma Bulgariei.