Nr. 607 (29)

A FOST   - „Cele trei dive“. Trei seri cu săli pline, 2.000 de kilometri parcurşi, acesta a fost bilanţul turneului naţional „Cele trei dive“ (mezzosoprana Ruxandra Donose, sopranele Teodora Gheorghiu şi Leontina Văduva, alături de pianistul Horia Mihail). Cel de-al treilea recital, şi ultimul din ţară, a avut loc la Timişoara, în Sala Capitol a Filarmonicii, pe 17 decembrie. Turneul susţinut de …

UPDATE: A cincea zi de proteste.  Din nou, pentru a cincea zi consecutiv, sînt manifestaţii la Piaţa Universităţii. Din nou, protestul este îndreptat către preşedintele Băsescu şi guvernul Emil Boc (după-amiază, guvernul a anunţat revenirea lui Raed Arafat în Ministerul Sănătăţii). Protestatarii scandează: „Jos Băsescu!“, „Sîntem cetăţeni, nu huligani!“, „Băsescu, dacă te tine, hai la baie de mulţime!“     UPDATE: Patru zile de …

Ne este greu să începem o rapidă trecere în revistă a evenimentelor politice care au marcat anul 2011 fără să ne referim la o expresie gingaşă, recent descoperită, legată de cuvîntul an. Cum trecerea anilor ne face adînc simţitori la frăgezimile limbii utilizate de Ion Ghica şi Calistrat Hogaş, cerem îngăduinţa onor cititorilor pentru acest mic ocol pe o temă oarecum laterală bilanţului politic preconizat. …

Articolul meu din ultimul număr pe 2011 a stîrnit, spre bucuria mea, destule ecouri publice şi private. Cu excepţia celor din categoria „mie puteţi să-mi fluturaţi prin faţă şi-un tramvai, că tot la politică mă gîndesc“, multe dintre ele mărturisesc o preocupare foarte responsabilă pentru soarta universităţii. Reconfortant pentru mine a fost să constat că majoritatea consideră că nu există cale de întoarcere şi reforma …

Din noianul de evenimente care au populat spaţiul public în anul care tocmai s-a încheiat, s-a detaşat un moment unic în România postdecembristă. A fost anul în care Regele Mihai a sărbătorit 90 de ani de viaţă. Dar, înainte de toate, pentru că Regele s-a întors în Parlamentul Romåniei după 64 de ani (dintre care 50 de ani petrecuţi în exil, între 1947 şi 1997) …

Bilanţurile criticilor de la sfîrşitul unui an editorial au darul de a supăra pe mai toată lumea. Oricum ar fi ele făcute, nu sînt făcute bine. Dacă un critic îşi propune să facă judecăţi de valoare cît mai fine şi să ierarhizeze apariţiile din interiorul unui gen (poezie, proză, critică şi istorie literară), astfel încît, în urma textului său, să se vadă în mod clar …

Orice retrospectivă editorială la sfîrşit sau început de an semnalează lecturile, preferinţele, „raza de acţiune“ şi „domeniile de interes“ ale fiecăruia dintre bilanţieri, iar criticii literari se limitează de regulă la beletristică sau la domenii conexe beletristicii. Puţini se aventurează şi pe alte teritorii, fie din teama legitimă de „a nu se băga unde nu le fierbe oala“, fie din dezinteres, fie din alte motive. …

Ca de fiecare dată la început de an, e vremea unui bilanţ pentru anul care tocmai a trecut. Ce e însă frustrant e faptul că multe dintre cărţile demne de luat în seamă apar chiar la finalul anului, începînd cu septembrie şi culminînd, de regulă, cu lansările de la Tîrgul de Carte Gaudeamus, la sfîrşitul lui noiembrie. Una peste alta, în mijlocul crizei economice, 2011 …

Nimic nu este mai reconfortant decît să vezi pe rafturile cu noutăţi ale librăriilor din România titluri recente, de cărţi importante, vehiculate în revistele literare internaţionale şi discutate de juriile unor prestigioase premii. Cărţi traduse în română aproape concomitent cu apariţia originalului, care-ţi dau acel sentiment unic că te afli în pulsul lucrurilor şi că poţi avea oricînd o imagine limpede a mersului literaturii. Dar, …

Liviu Ornea: Nu am avut impresia că s-ar fi schimbat ceva. Mă bucur că există, în continuare, o mînă de regizori şi actori care nu cedează, atacă texte clasice, grele, fac un teatru serios, menit nu doar să distreze. Mă întristează perseverenţa cu care încearcă unii să fie originali; de ce ar fi noul o valoare în sine? Mă descumpăneşte abundenţa de adaptări şi, mai …

Dacă am judeca după cele 21 de premiere româneşti ale anului trecut (cu două mai multe decît în cel precedent), am putea crede că 2011 a fost cel mai bun an al cinematografiei autohtone postcomuniste. Totuşi, lucrurile nu stau chiar aşa.   Cantitativ stăm bine, fără îndoială, ba chiar mai bine decît oricînd după 1989 (am luat în calcul şi coproducţia cu participare românească Misiunea …

Anul 2011 a adus multe filme interesante, controversate sau provocatoare, însă, din păcate, distribuitorii români au ales doar cîteva dintre titlurile notabile, rămînînd să ne descurcăm sau să tînjim, după caz. Filme de gen, filozofie şi magie Mare parte dintre filmele care contează şi ar intra, de pildă, într-un top 10 sînt, în fapt, producţii din 2010. Filmul de gen, cu istorie lungă şi bogată, …

Retrospectiva de faţă nu are nici o pretenţie de exhaustivitate, cu atît mai mult cu cît evenimentele pe care le vom trece în revistă au avut loc pe parcursul anului 2011 doar în Bucureşti sau în împrejurimi. Limitarea ariei ţine exclusiv de posibilităţile noastre fizice de monitorizare, prin prezenţa la faţa locului. Aşadar, cu menţiunea că expoziţii interesante s-au organizat, cu siguranţă, şi în afara …

La 81 de ani, Nora Iuga îşi face planuri de viitor. La vîrsta la care alţii au ales deja retragerea din viaţa publică, Nora bate cu mult filmul deloc mut al operei, omul îşi depăşeşte cu mult condiţia de scriitor român într-o industrie literară strîmbă şi neperformantă, urechistă şi clientelară, incapabilă de autosusţinere financiară (şi din lipsa unor politici naţionale de promovare valorică), în care …

„La Zürich, cînd intri într-un magazin, spui «Grüetzi», la Berlin, «Hallo», la Buenos Aires, «Ola», un «Hallo» întors pe dos, poate unde-i pe emisfera cealaltă.“ Aşa îşi începe Nora Iuga jurnalul publicat pe Internet, aşa cum, pentru toţi cei care îşi deschid un blog pe platforma wordpress.com, prima postare se numeşte, invariabil, Hello World!. Norei Iuga îi place atît de mult să interacţioneze cu oamenii, …

După 2010, cu siguranţă unul dintre cei mai buni ani ai ultimelor decenii pentru proza românească, an în care Ovidiu Nimigean publică Rădăcina de bucsau şi Radu Pavel Gheo Noapte bună copii, iar Mircea Cărtărescu e la un pas de premiul Academiei Suedeze, şi în 2011 romanul are de cîştigat prin aportul unor autori cunoscuţi şi apreciaţi mai degrabă pentru volumele lor de versuri sau …

Salutat cu entuziasm la debutul său editorial, în 1980, şi răsplătit cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, Alexandru Vlad este un scriitor dificil de inclus într-o categorie anume. De la un volum la altul, prozatorul explorează noi teritorii ale lumii exterioare şi interioare deopotrivă, recurgînd la procedee narative de mare rafinament şi mizînd, sistematic, pe „profunzimea observaţiei morale şi existenţiale“ (cf. Cornel Moraru). …

În 1917, T.S. Eliot se impune pe scena literară britanică prin volumul Prufrock and Other Observatios, iar eseurile publicate în 1920, sub titlul The Sacred Wood, sînt de natură a-i consolida prestigiul şi a-l confirma drept una dintre figurile literare marcante ale perioadei care a urmat Primului Război Mondial. Totuşi, abia odată cu anul 1922, marele modernism cucereşte Europa în adevăratul sens al cuvîntului, prin …

Centenarul lui Cioran s-a încheiat, cel al lui Caragiale se apropie. Două spirite de excepţie ale culturii româneşti. Chiar dacă aparţin unor generaţii diferite, impactul celor doi gînditori români asupra mentalului colectiv este imens. Mereu adus în actualitate, mereu pus în discuţie, Cioran, mai tînăr pentru posteritate şi cu mai multe bube în cap decît „ultimul ocupant fanariot“, cum îl gratula un distins confrate …

Crizei economice din Ungaria, guvernul lui Viktor Orbán îi răspunde cu o doză serioasă de populism, ca să nu-l numim fascism, iar noua Constituţie, intrată în vigoare la începutul anului, este una dintre dovezile cele mai elocvente ale acestui fenomen politic. Conform preambulului la noua lege fundamentală a Ungariei, divinitatea este conjurată să-i binecuvînteze pe maghiari, exact genul de fantasmagorie conservatoare care poate merge perfect …

Aşa cum se aştepta, odată cu moartea lui Christopher Hitchens s-a declanşat şi corul credincioşilor de pretutindeni, brusc conectat la witzul soixant-huitardist, care să ne spună că Hitchens is not great. Slavă Domnului, oricare ar fi acela, The Hitch era dotat cu platoşă naturală împotriva rumegătoarelor forumiste, încît reacţia ecumenic-pioasă-revanşardă la aflarea veştii despre cancerul său esofagian (Dumnezeu şi-a luat revanşa) nu a reuşit decît …

Nenumăratele conflicte armate care au răvăşit lumea de sute de ani încoace au avut diverse repercusiuni asupra vestimentaţiei populaţiei civile: fie dispariţia unor articole de îmbrăcăminte şi apariţia altora, fie înlocuirea cu surogate a unor materiale tradiţionale, fie accentuarea sobrietăţii ţinutelor şi renunţarea la bijuterii. Toate aceste aspecte sînt evidenţiate în expoziţia On the Home Front. Civil War Fashions and Domestic Life (Pe frontul de …

Cu aproape un deceniu în urmă apărea ampla, monumentala carte a lui Ion Taloş, Cununia fraţilor şi Nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc şi universal. Studiu monografic şi corpus de texte (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2004, 960 p.). Sînt puţine operele de asemenea vast orizont comparatist şi de o strădanie atît de stăruitoare în scrutarea moştenirii folclorice în posesia căreia ne aflăm ca acest volum. …

Biblioteca Naţională a Norvegiei Privită din exterior, Biblioteca Naţională a Norvegiei pare o clădire solidă, veche, impunătoare, elegant patinată de timp. Cînd îi treci pragul însă, păşeşti direct în secolul al XXI-lea, într-una dintre cele mai noi şi mai moderne instituţii de profil din Europa. Considerată memoria naţiunii, Biblioteca Naţională este de fapt un centru multimedia, în care absolut toată producţia de interes public, …

Cînd plănuieşti o excursie, este recomandabil să te pregăteşti cît de cît, să-ţi propui ce vizitezi, pe cine vizitezi, ce relaţii noi stabileşti în domeniul care te pasionează. Afară de multele expoziţii pe care-mi propusesem să le vizitez la Paris, doream să-l reîntîlnesc pe renumitul specialist al operei lui Brauner, Samy Kinge, pe care avusesem bucuria de a-l cunoaşte în urmă cu un an. Între …

Paradigma constructivistă pare să-şi sărbătorească la momentul actual apogeul: istorici ai culturii, antropologi şi politologi proclamă la unison faptul că naţiunea, natura, ba chiar şi natura omului sînt constructe umane, social-istorice şi, evident, culturale. De aici se deschid două drumuri: optimismul în privinţa posibilităţilor de fasonare a unei „naturi“ maleabile, docile, dacă nu chiar ea însăşi un artefact; dar şi tendinţa de a salva de …

Cu instinctul femeilor de clasă, cele două zîne postmoderne s-au recunoscut de cum s-au văzut: aparţineau aceleiaşi lumi, lumea feminităţii pure, ideale, lumea revistelor glossy, departe de cea a colegelor lor de an ca planeta Saturn de Soare (sau viceversa?). Celelalte fete erau mai mult sau mai puţin elegante, dar numai Bubu şi Lulu erau îmbrăcate, încălţate, coafate, machiate, epilate, cu accesorii şi bijuterii …

Gata cu 2011, rien ne va plus, ce am apucat să publicăm am publicat, atît am avut, atît am fost în stare să scriem/publicăm, mai departe doar juriile premiilor vor mai decide cine a nimerit-o și cine nu. Dar pînă la premii e vremea bilanțurilor, ceea ce voi încerca și eu (și nici măcar nu sînt primul care o face zilele astea). Sper să reușesc …

Astăzi a apărut pe piaţă noul număr al revistei Observator cultural, cu şapte pagini speciale dedicate protestelor din România. Editorialul revistei este scris de Carmen Muşat şi poartă titlul Vandalismul puterii.   Autorii şi titlurile articolelor, apărute în Observator cultural, despre protestele din Piaţa Universităţii:   Bedros Horasangian – Raed Arafat, Traian Băsescu şi protestatarii; Cristian Pîrvulescu – Varianta românească a indignării; Iulia …