Biografie Alice BOTEZ (1914-1985)

Iarna Fimbul, 1968 Padurea si trei zile, 1970 (roman poetic) Dioptrele sau Dialog la zidul caucazian (poem dramatic) Emisfera de dor, 1979 (roman istoric) Eclipsa, 1979 (parabola) Insula alba, 1984 (povestiri) Prozatoare interesanta si contradictorie, absolventa a Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti, Alice Botez (1914-1985) a debutat publicistic in 1937. Intre 1940 si 1941 a sustinut cronica literara la Vremea. In 1979 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. Despre proza ei au scris, de-a lungul vremii, S. Damian, Liviu Petrescu, Nicolae Manolescu, Dana Dumitriu, I.B. Lefter, Tia Serbanescu. Alice Botez „prezinta in proza sa, asemenea lui Ianus, o fata dubla; este de observat, astfel, pe de o parte, aspectul foarte sofisticat al acestei literaturi, mai cu seama sub aspectul tehnicilor narative. Scriitoarea arata o foarte vie receptivitate pentru experimentele si cautarile prozei moderne. […] Imaginatia scriitoarei ramine […] o imaginatie de tip romantic, fascinata inca de efectele specifice unei literaturi de la mijlocul veacului trecut (in special ale melodramei si ale romanului de senzatie). […] In majoritatea romanelor sale, Alice Botez are tendinta de a structura naratiunea ca pe un scenariu mitologic, cu alte cuvinte de a construi actiunea ca pe o eterna repetitie sau reproducere a unui arhetip. […]