Biserica si intelectualii, o alianta imposibila? Cazul polonez (II)

  • Recomandă articolul
Prima vizita a Papei Ioan Paul al-II-lea in Polonia a avut un caracter cu totul paradoxal in ceea ce priveste receptarea ei de catre actorii politici si sociali polonezi din acea perioada. Ciudatenia consta in faptul ca, din motive profund diferite, vizita era dorita atit de Papa si de Episcopatul Poloniei cit si de guvernul comunist, fapt care va mari impactul pe care-l va avea acest pelerinaj. Daca motivatia Sfintului Parinte, a Bisericii Poloneze precum si asteptarile populatiei sint lesne de inteles, dorinta liderilor comunisti de a accepta vizita este o combinatie de constringere (fiindu-le practic imposibil sa plateasca pretul de popularitate cerut de o eventuala respingere a dorintei primului Papa polonez de a-si vizita propria tara) si de subtilitate propagandistica, fapt care devine mult mai comprehensibil daca-l plasam pe fondul traditiei conflictuale dintre Stat si Biserica in Polonia comunista si care poate fi caracterizata printr-o metafora a fluxului si a refluxului. Aceasta metafora se refera la alternarea perioadelor de criza acuta, de conflict deschis intre puterea politica si reprezentantii Bisericii, cu cele de relaxare si de menajare reciproca. Astfel, daca in anii ’50, Biserica a fost tinta represiunii guvernamentale (cardinalul Stefan Wyszynski fiind arestat intre anii 1953 si 1956 […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }