Boc, fereşte-te!
- 08-01-2009
- Nr. 456
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Editorial
- 5 Comentarii
De cînd am aflat că la Palatul Victoria s-au evacuat două etaje ca să-i facă loc doamnei ministru Elena Udrea, care n-avea birou de lucru, nu pot decît să mă bucur că lucrez la o revistă culturală. De cînd în fruntea Secretariatului General al Guvernului a fost impusă (plantată, paraşutată) doamna Daniela Andreescu (veche amică a familiei Cocoş), mă bucur din nou că lucrez la o revistă culturală. Închipuiţi-vă că ar fi trebuit să mă ocup (la o altfel de gazetă) de aceste două doamne (sînt doamne…!, vorba Ioanei Bradea). Adică să mă las aburit de „turismul ecumenic“ al Elenei Udrea sau să mă indignez că a ajuns ministru în Cabinetul Boc şi că s-a instalat în Palatul Victoria. Sau ar fi trebuit să scotocesc în trecutul Danielei Andreescu şi să aflu că, din poziţii-cheie în sistemul guvernamental, oferea exclusivităţi firmei conduse de Dorin Cocoş. Dar asta n-ar fi nimic. Nici nu vreau să-mi închipui o zi de muncă a celor două doamne. Chiar mă întreb pînă unde merge depersonalizarea premierului Boc să accepte să fie flancat, în Palatul Victoria, de două persoane care vor lucra direct cu Palatul Cotroceni. Să nu fie în ţara asta un jurist mai […]
Exact asta am vrut sa spun. As scoate insa culpabilitatea din discutie. A fost introdusa acolo, in dictionarul on-line pe care l-ati consultat, de catre lingvistii care s-au dedat psihologiei fara a o aprofunda prea mult si au trecut acolo la intamplare lucruri generale.
Cum sa isi aseze altfel afacerile, decit pe 2 etaje, cum sa-si scoata pirleala, cheltuiala cu alegerile, cum sa se aleaga, daca ar fi stat cuminte cine stie unde , la vreun sediu neincalzit si plin de mucegai?! Turismul este important, in zona asta mai sunt cateva chestii de furat/luat. Se face rotirea cadrelor, vin altii, pleaca astia, nimic deosebit. Mare pacat, atunci cind o revista de cultura moare, cand ne paraseste un mare artist, acestea sunt lucruri dureroase. Ca President socializeaza cu cine vrea, businessul lui, il priveste! Iar dreptul meu la informatie, la libera exprimare este unul castigat! Va doresc un an bun, cu mii si mii de realizari.
Daca adjectivul „compulsiva” deriva din „compulsiune”, singura varianta posibila in limba romana, am impresia, ma intreb daca dl Ciprian Ciucu chiar asta a vrut sa spuna:
COMPULSIÚNE s. f. tip de conduită în care individul se simte constrâns a acţiona sub efectul unei forţe interne obsesionale, ameninţat de angoasă, de culpabilitate. (
Draga Ovidiu, dupa cum intuiesti si pe mine ma irita modelul de succes politic (si de succeces in oricare alt domeniu) oferit de madam Udrea. De multe ori stau si ma intreb daca sa ma mai exprim sau nu cu privire la persoana domnisoriei sale, sa nu para ca as avea o atitudine sexista. I-am vazut pe multi aparand-o, tocmai din acesta perspectiva. Dar, urmarind-i ca oricare telespectator pasiv traseul, de fiecare data cand imi apare in fata ochilor simt nevoia compulsiva de a respinge categoric tot ceea ce reprezinta madam Udrea: parvenitism, suntarea educatiei, aparente, spoiala universitara pentru umflarea artificiala a statusului, imbogatirea din afaceri \”destepe\” cu statul si, lejeritatea cu care o persoana mediocra din toate punctele de vedere ajunge ministru in tara asta.
Iar tu te bucuri ca lucrezi la o revista culturala si te inteleg perfect! Dar lasa-i pe ziaristi si gandeste-te la cei din guvern si din administratie care lucreaza direct sub indrumarea lor.
Cum spuneam… cand aud de Udrea simt nevoia compulsiva sa ma revolt si sa spun si eu ca Ioana Paverman: In ce lume am ajuns sa traim!
Sincer, au fost si lucruri mai grave pe la guvern ! …
Prezenta pe acolo a unora fara nici o calificare, precum Dorin Marian si altii, era mai nociva decat vanzoleala acestor politiciene demi-mondene.
Cat despre cultura, din pacate, intr-o tara in care domina inca confuzia, impresionismul, amestecul de criterii si aici e o problema ! Si aici ar trebui
„oarescare” rezerva – pe la toate colturile stau sa dea navala tot felul de neaveniti, de „elene udre” ale romanului, de „cocosi” ai criticii lit. etc.
Un an bun va doresc !