Cairo, altfel decît în broșurile turistice

Cînd prietenul C. Armand V. ne-a invitat să-l vizităm la Cairo, unde lucrează de vreo cinci ani pentru o companie internațională de construcții, controversa dintre dorința de a ne afla în apropierea unor vestigii de la începuturile lumii și teama de insecuritate a fost o primă reacție justificată. Sînt, și eu, captiva stereotipurilor strecurate în mințile noastre, via instinctul de conservare, de știri de prime time și breaking news, a prejudecăților pe care, în graba actualității percepute global în real time, le aruncăm asupra întregii lumi islamice. Zîmbetul semnificativ cu care amicul a răspuns temerilor verbalizate repetat, de parcă, de la momentul primei întrebări „dar nu e riscant?“ și pînă la o nouă enunțare, lucrurile s-ar fi schimbat fundamental, zîmbetul, deci, și asigurarea că totul e cît se poate de în regulă, ne-au determinat să ne petrecem sărbătorile de iarnă la Cairo. „Ce aventură!“ În căutarea certitudinii absolute, i-am cerut referințe și agentei mele de turism, care participase recent la un tur profesional în țara piramidelor, dacă ar fi existat motive de ezitare privind călătoria. Mi-a confirmat că nu, nimic nu o pusese pe gînduri! În ciuda oricăror argumente, însă, citeam pe chipul celor cărora le povesteam despre planurile noastre […]