Nr. 855 (28)

După douăzeci şi şapte de ani de la prăbuşirea regimului comunist, încă nu am asimilat valorile şi principiile fundamentale ale democraţiei. Ca în atîtea alte momente ale istoriei noastre, am preluat forme occidentale, rapid adaptate, „reformate“ şi alterate de „specificul naţional“ – unul dominat de mimetism, de superficialitate, de lipsa de respect pentru consecvenţă, soliditate, spirit critic şi seriozitate. Ultimul deceniu s-a dovedit a fi, …

Dacă, pe plan internațional, anul 2017 începe sub semnul unei ofensive fără precedent, în ultimele șapte decenii, a iliberalismului, întărit atît de alegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite, cît și de asaltul informativ-propagandistic al Rusiei, în România noul an aduce o coabitare conflictuală de o nouă formă. Spre deosebire de precedentele coabitări (Emil Constantinescu – Radu Vasile, Traian Băsescu – Călin Popescu-Tăriceanu, …

„Bună ziua, vecine!“, „Bună să-ți fie inima, domnu’ Bedros, ce mai faceţi?“, „Fac bine, nu‑mi lipsește nimic!“   Avem de toate. Avem resurse naturale, frumuseți de toate felurile, avem inteligență nativă, avem o istorie bogată, avem experien­ța dezastrelor,avem tot ce ne trebuie ca să fim o națiune prosperă și fericită. Presupu­nînd că și știm despre ce este vorba. Ce ne lipsește? Ne lipsește încrederea. Nu (mai) avem încredere în …

A stîrnit deja, dacă nu proteste, măcar nedumeriri și ricanări noua-veche-arhaica re-denumire, sub guvernarea PSD, a Ministerului Culturii: „Ministerul Culturii și al Identității Naționale“. Și pe drept cuvînt, deoarece „identitatea națională“ nu (mai) e deloc un concept de la sine înțeles, evident prin el însuși. Dimpotrivă chiar. Și cu atît mai mult cu cît nimeni nu explică de ce (și de ce tocmai acum, în …

Vă întrebați, poate, cine e Sorin Grindeanu. Căutați-i rădăcinile în partid (de data asta, spre deosebire de „roaba tătarcă“ personală, partidul e cel care i l-a propus-impus lui Dragnea pe cel de-al doilea candidat); Sorinel e produsul grupului de influență condus de Ilie Sîrbu, căruia i-a reușit un prim răsad – Victor Ponta, iar acum îl scoate la lumină pe al doilea. Grindeanu e uns …

Deşi pe plan internaţional şi politic, 2016 a fost un an dezastruos, în plan literar, în ce priveşte spaţiul nostru literar (şi cultural), 2016 a fost un an cît se poate de bun. Au apărut cărţi bune de proză, poezie şi eseu – şi au fost, mai ales, două debuturi remarcabile, la categoria proză: e vorba despre doi scriitori de vîrs­te şi scriituri foarte diferite, …

Ca ritm al aparițiilor editoriale notabile, 2016 a fost un an cu discontinuități, proza înregistrînd cele mai multe dezechilibre. Dacă, în cazul poeziei, volume valoroase, ori cel puțin demne de atenție, prin ineditul formulelor, au apărut cu un ritm constant, de-a lungul întregului an, în cazul prozei, cu puține excepții, cea mai mare parte a volumelor grele au început să apară din toamnă, climaxul fiind …

Dacă 2016 a fost un an agitat, tensionat și încărcat din foarte multe puncte de vedere (și a fost cu adevărat astfel!), în ceea ce privește cărțile traduse în limba română, lucrurile au stat foarte bine. Iar încărcătura (de astă dată, de altă factură!) este realmente benefică, ultimele douăsprezece luni fiind punctate de apariția, la noi, a numeroase titluri valoroase. Rîndurile care urmează nu reprezintă nicidecum …

Exact cînd telefonul suna fără încetare să‑mi ureze „La mulți ani“, pentru că intram într-un an nou și, mai ales, fiindcă eu mai adăugam la cei 85 de ani încă unul, pe care de la o vreme îl socotesc o victorie personală, o voce foarte apropiată mie, dar lipsită de elanul obișnuit al celor care îmi promit centenarul, mă anunță că Herta Spuhn a plecat …

Ne-a părăsit de curînd scriitorul Romulus Rusan, personalitate publică de prim rang, prieten al Asociaţiei noastre, om de cultură, publicist şi cercetător al istoriei trecutului recent, păstrător al memoriei victimelor comunismului din România şi factor activ în transmiterea acesteia de la o generaţie la alta. Cei care au fost la Școala de Vară de la Sighet sau au vizitat Memorialul şi Muzeul de la Sighet …

Pentru mine, un scriitor bun este un scriitor care mă enervează cît de bine scrie. Adică, atunci cînd citesc, mă apucă ciuda din două direcții. Pe de-o parte, îmi vine să mă iau cu mîinile de cap, că omul scrie taman cărțile pe care aș fi vrut chiar eu să le scriu. Sau, pe de altă parte, mă apucă stresul că a scris exact ceea …

Despre Dana Grigorcea s-a mai scris în paginile Observatorului cultural – Jan Cornelius a prezentat-o în preajma decernării Premiului „Ingeborg Bachmann“ în 2015, pentru ca imediat după decernare să revină cu un articol în care o anunța drept cîștigătoare. Între timp, volumul premiat a fost tradus (impecabil) în română și lansat la recenta ediție a Tîrgului de Carte Gaudeamus. Romanul Danei Grigorcea Sentimentul primar al nevinovăției …

La mai bine de un an de la apariția sa, romanul lui Nicolae Breban Jocul și fuga nu a stîrnit prea multe ecouri. Îmi pot explica acest „complot al tăcerii“ în mai multe feluri; încep cu versiunea soft: există, în prezent, o anemie a criticii de întîmpinare; romanele lui Breban se încăpățînează să țină, am impresia, de vîrsta eroică a literaturii, într-o epocă în care …

Nici George Geacăr (1953-2015) nu s-a numărat printre răsfăţaţii criticii de întîmpinare. Născut într-un sat din judeţul Dîmboviţa, a debutat editorial abia în 1997, cu volumul de versuri Întîmplări cu creierul meu (Editura Cartea Românească), volum care va fi premiat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti. Urmă­toarele sale cărţi de poezie, cărora li s-a adăugat un eseu despre opera lui Marin Preda, îl vor confirma ca …

„David Bowie a dat în 2016 startul încă unei tendințe printre artiști – moartea subită“, glumește sec și amar un prezentator britanic de televiziune (fanii metalelor grele începuseră numărătoarea mai de dinainte, odată cu dispariția lui Lemmy, frontmanul Motörhead, iar alții au remarcat – cu îndreptățire – că pe scena Premiilor Grammy, nimeni nu şi-a adus aminte de moartea lui Pierre Boulez, fără de care …

La început de secol XX, în artă aveau loc diverse revoluţii. A fost un moment incendiar, în care artiştii, cei numiţi avangardişti, fie ei pictori, sculptori, scriitori sau compozitori, reconsiderau arta de la înseşi bazele ei. Mai mult, toate creaţiile lor erau înzestrate cu o semnificaţie socială sau politică. Printre aceşti artişti ai avangardei – răzvrătiţi, revoluţionari – se numără şi scriitorul Paul van Ostaijen, …

„Un individu, si révolutionnaire se donne-t-il, qui ne se pose pas la question du lieu d’où il parle est un révolutionnaire postiche.“ Roland BARTHES   La începutul anilor 1980, în plin ceaușism, orice raportare in vivo a literaturii la politic era, probabil, considerată inutilă: decît să minți, spunea cineva, mai bine să nu vorbești. Subversiune? Întrebarea dacă se putea va atîrna de-acum, fără răspuns, ca un cablu care atîrnă …

Gîndită inițial în trei volume, România 1945-1989. Enciclopedia regimului communist. Represiunea va apărea în patru volume, ceea ce este foarte bine pentru toți cei interesați de istoria comunismului românesc. Această Enciclopedie, care apare sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, în coordonarea profesorului Octavian Roske, de la Universitatea din Bucureşti, șeful Departamentului de Limbă și Literatură Engleză, este, fără doar și poate, …

Încep aceste subiective şi insistente recomandări de lectură (trecute – evident – printr‑o grilă personală, conform căreia lipsa de timp se conjugă cu mulțimea de ispite și de curiozități, dar și cu jocurile imprevizibilului și întîmplării) cu o carte care m-a ținut trează trei zile și două nopți. Volumul, consistent sub toate aspectele, se numește, simplu, Cehov (Editura Tracus Arte, 2016) și e semnat de …

E greu să scrii despre anumite cărți. E greu, mai ales cînd titlul pe care îl alegi (sau care te alege, dată fiind situația) vine încoronat cu unul dintre cele mai prestigioase premii pentru literatură ale continentului nostru (Goncourt, 2016); cînd criticii și juriul Goncourt au oferit acelei cărți creditul alegerii lor; cînd, un an de zile cel puțin, exact această carte va sta în …

Lunile noiembrie și decembrie, pînă acum, au adus, prin efortul echipei ICR New York și al colaboratorilor americani ai acesteia, o serie de evenimente de înaltă ținută estetică și academică. Rețin, mai întîi, masa rotundă dedicată Heddei Sterne, din seria „Născut în România, universal cunoscut“, găzduită de Museum of Jewish Heritage, în coordonarea lui Eduard Andrei, de la ICR New York, cu participarea lui Cosmin …

Am amînat intenționat devoalarea sensului pe care titlul de deasupra, reluat a patra oară, îl are în raport cu conținutul prezentat. La prima vedere, el pare a se obliga să răspundă la întrebarea, cu un miez de paradox provocat, ce privește actualitatea artei contemporane. Un discurs de tip academic ar fi trebuit să înceapă cu această deslușire, dar articolul nu are acest caracter și nici …

În luna octombrie a anului trecut, am fost invitată la Întîlnirile internaționale de la Cluj și am văzut, printre altele, o piesă care m-a răvășit pur și simplu: SELFIE, în regia tinerei regizoare Andreea Iacob. Ca toți invitații, primisem un pliant despre spectacol, dar informațiile erau seci: „distribuția este formată exclusiv din femei private de libertate de la Penitenciarul de Maximă Siguranță, secția exterioară Cluj-Napoca“, …

În cel mai recent film (documentar) al lui, HyperNor­mali­sation (BBC, 2016), Adam Curtis vorbește, la un moment dat, despre strategiile Kremlinului de a induce un fel de neliniște ontologică, o nesiguranță a publicului în detectarea adevărului, alimentată de constanta devoalare a acțiunilor puterii de influențare a realității. În spatele acestei strategii stă un personaj numit Vladislav Surkov, despre care se știe că a lucrat, la …

Născută în 1935, la București, Riri Sylvia Manor cunoaște atît atrocitățile din timpul regimului Antonescu, cît și ororile comunismului instaurat după 1947. Este marcată de stalinism și hotărăște să plece în Israel, fapt care se produce în 1960, cînd era gravidă în luna a șaptea. În România, urmează Facultatea de Medicină, iar în Israel își desăvîrșește cariera medicală ca medic oftalmolog. Revine în România după …

Cînd prietenul C. Armand V. ne-a invitat să-l vizităm la Cairo, unde lucrează de vreo cinci ani pentru o companie internațională de construcții, controversa dintre dorința de a ne afla în apropierea unor vestigii de la începuturile lumii și teama de insecuritate a fost o primă reacție justificată. Sînt, și eu, captiva stereotipurilor strecurate în mințile noastre, via instinctul de conservare, de știri de prime …

Dacă am mai scris despre „cărți care lipsesc“, fie că autorii nu sunt mulțumiți cu proiecția volumului, fie că sunt satisfăcuți numai cu prezența electronică a textelor, a sosit timpul ‒ și care moment ar fi mai potrivit decît prima Sfadă la începutul unui an? ‒ să circumscriu un alt fel de lipsă, una paradoxală, a unor cărți uitate, cărora nu li se recunoaște apartenența …