Cautarea Edenului in spatiul occidental

Acest volum continua cercetarea asupra questei initiatice ratate inceputa in Le Paradis interdit au Moyen Age. La quête manquée de l’Eden occidental (L’Harmattan, 2004). Presupozitia de la care pleaca acest studiu asupra imaginarului medieval este aceea ca, o data cu instalarea crestinismului, scenariul antic al dobindirii imortalitatii in gradina zeilor si al divinizarii eroului sufera o distorsiune radicala si ireversibila. Intr-adevar, dupa cum relateaza Cartea Facerii, Dumnezeu, dupa pacatul originar, a interzis pentru totdeauna creaturilor sale accesul in gradina Edenului. Aceasta interdictie metafizica a provocat o reorientare a sperantelor escatologice dinspre trecut spre viitor, dinspre momentul inceputurilor spre cel al sfirsitului, dinspre imanenta spre transcendenta, dinspre lumea fizica spre cea spirituala, dinspre Paradisul terestru spre Imparatia cerurilor. Doctrina crestina a sfirsit prin a forclude ideea posibilitatii de a obtine fericirea paradisiaca aici pe pamint, din timpul vietii, inlocuind-o cu promisiunea beatitudinii angelice dobindite dupa moarte, adica dupa rascumpararea vinei de neascultare fata de Dumnezeu. Cu toate acestea, interdictia doctrinara nu a curmat o serie de cautari mai mult sau mai putin heterodoxe care isi propuneau sa redeschida centrul sacru. De la Seth, din cartile apocrife ale Vechiului Testament, pina la Sfintul Macarie si parintii desertului din Egipt din secolul al […]