Corin BRAGA

Mircea Muthu Studii de estetica romaneasca Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005 Mircea Muthu este un cercetator complex si prolific, in egala masura comparatist si estetician, critic literar si teoretician al literaturii. Prima din aceste vocatii a rodit intr-o serie de volume despre conceptele tipologice de balcanism si balcanitate, bizantinism, spirit sud-est european, incununate de trilogia critica Balcanism literar romanesc (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002). Demersul sau …

Doru Pop Ochiul si corpul. Modern si postmodern in filozofia culturii vizuale Editura Dacia, Colectia „Mundus imaginalis“, vol. 11, Cluj-Napoca, 2005, 272 p. In Ochiul si corpul. Modern si postmodern in filozofia culturii vizuale, Doru Pop face un studiu de istorie a ideilor, propunindu-si sa panorameze principalele conceptii filozofice si teoretice prin care a fost definita, in secolul al XX-lea, relatia dintre subiect si …

Dupa ce, timp de mai bine de patru secole de la inlocuirea epistemei renascentiste cu „noua stiinta“ carteziana, imaginatia a fost permanent declasata drept „nebuna casei“, fiind considerata o facultate care nu face decit sa perturbe si sa induca in eroare corecta functionare a intelectului, in ultima jumatate de veac am asistat la o veritabila „intoarcere a refulatului“. Pornind de la studiile lui Jung, Bachelard, …

Inca de la nasterea sa, literatura comparata a avut vocatia transgresarii frontierelor. Unul din principiile pe care un Hugo Meltzl, spre exemplu, le trasa disciplinei era poliglotismul, inteles ca un instrument de spargere a zidurilor dintre literaturile nationale1. Criza comparatismului din anii cincizeci si evolutiile provocate de postmodernism au desfacut si mai mult compartimentarile si barierele, nu doar intre literaturi si epoci, ci si intre …

Acest volum continua cercetarea asupra questei initiatice ratate inceputa in Le Paradis interdit au Moyen Age. La quête manquée de l’Eden occidental (L’Harmattan, 2004). Presupozitia de la care pleaca acest studiu asupra imaginarului medieval este aceea ca, o data cu instalarea crestinismului, scenariul antic al dobindirii imortalitatii in gradina zeilor si al divinizarii eroului sufera o distorsiune radicala si ireversibila. Intr-adevar, dupa cum relateaza Cartea …

Asa cum a mai facut-o in repetate rinduri, Observatorul cultural gazduieste o noua masa rotunda organizata in cadrul Centrului de cercetare a imaginarului „Phantasma“ al Universitatii „Babes-Bolyai“ din Cluj. De asta data, discutia s-a purtat asupra „reconstructiei“ societatii civile in Romania postcomunista. Ca de obicei, membrilor grupului clujean de cercetare si dezbatere le-a fost distribuit in prealabil un text la tema. A urmat discutia transcrisa …

Spectrele tranzitiei Mihaela URSA-POP: Cred ca punctul nodal al lucrarii il constituie ideea de revenire a tranzitiei, de tranzitie reversibila, cred ca Anca ofera de fapt un argument in favoarea acestei idei. Dincolo de asta, spunind de la inceput ca nu imi recunosc nici un fel de competente in domeniu si intorcindu-ma la intrebarea Sandei despre justificarea omului generic de astazi si apoi …

4. O sub-hermeneutica anarhetipala Cum ar putea fi analizata o opera anarhetipica? In lipsa unui mesaj logic sau logocentric, este impropriu si contraproductiv a-i aplica o hermeneutica, o schema interpretativa. Cred ca ar fi nevoie de niste metode care sa nu interpreteze. O metoda care interpreteaza ar veni in contra anarhetipului, n-ar face decit sa traduca sau sa translateze intr-un discurs conceptual si monologic …

Pina la ora actuala, postmodernismul nu pare a fi reusit sa-si creeze o definitie de sine statatoare, care sa nu implice o delimitare prin contrast fata de modernitate. Pe de alta parte, este tot mai evident faptul ca o schimbare majora de paradigma este pe cale de a se produce, chiar daca deocamdata nu reusim sa o surprindem decit in aspectul ei deconstructiv, de inchidere …

Corin BRAGA: Scopul mesei noastre rotunde este de a incerca sa trasam niste directii posibile in cercetarea imaginarului, de a discuta pe cit posibil ceea ce s-ar putea face in aceasta parte a lumii, in Romania, pentru a deschide o linie de cercetare a imaginatiei, pentru a stabili un program teoretic si o linie metodologica si, de ce nu, chiar o scoala. Pornesc aici …

object(WP_Term)#13212 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }