Ce fel de Europă pentru ce fel de europeni?
- 08-03-2017
- Nr. 863
-
Cristian PÎRVULESCU
- Editorial
- 1 Comentarii
Cu mai puțin de o lună înaintea celebrării celor 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, într-un moment simbolic, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a prezentat, prin intermediul unui discurs ținut în fața Parlamentului European pe 1 martie, la Bruxelles, o Cartă albă privind viitorul Europei. Deși lansarea acestui document s-a produs, cel puțin în ce privește reacțiile presei, cam în același timp cu discursul lui Donald Trump în fața Congresului american (care a avut loc pe 28 februarie, dar, datorită diferenței de fus orar, comentariile au apărut tot pe 1 martie), deși semnificația sa era cel puțin la fel de importantă, interesul presei mondiale s-a orientat obsesiv doar spre al doilea. Și Carta albă, avînd în vedere contextul, deschidea stagiunea dezbaterilor privind Europa post-Brexit. Să fie și acesta un semn al decăderii Europei? Ori, poate, interesul suicidar pentru extremismul discursiv al presei de pretutindeni să fie atît de mare, încît (re)găsirea drumului către democrație a devenit complicată? Dacă Trump face rating este pentru că e un pur produs al media. Dar asta nu ar trebui să transforme un discurs extremist, declamat cu oarecare moderație și alcătuit cu o savant-calculată alegere a termenilor, într-un așa-zis prim „mare […]
F. Hollande s-a pronunțat foarte decis în problema UE a vitezelor diferite. Intr-un interviu recent a atenționat: ori cu viteze diferite sau UE e în pericol de desființare. Ce înseamnă viteze diferite e simplu de ințeles: sunt cel puțin două grupări în UE, de mult timp. Sunt mai multe /mai puține grupări posibile decît cele 5 din textul de față?
…. „… Altfel spus, Carta albă nu conține nimic nou, dar reprezintă vechi scenarii prin intermediul unui montaj meșteșugit…. „…
Nu e decis ca gruparea EURO să ramînă o grupare omogenă. Grexit? Actuala practică a BCE / Draghi, cu cumpărarea a 1500 miliarde EURO hîrtii datorii publice ale statelor din sud-est- mediteraneene, nu are asigurat un acord nelimitat din Olanda, Austria, Berlin, etc. E un punct de scindarea chiar în zona EURO? Dobînda zero nu mai e un țel politic în SUA. Dobînzile în $ cresc 2017 cu consecințe pentru statele cu datorii publice peste 60% din BIP (Italia peste 110%).
… „…. Ungaria sau Polonia, dar și România – cel puțin acea Românie decepționată de Europa, așa cum apare în discursul lui Călin Popescu Tăriceanu și chiar în cel al lui Liviu Dragnea, care pare mult mai prudent în afirmații – nu par interesate să accepte o Europă a statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților civile…. „….
Statele Vișegrad, politica „suveraniștilor- naționaliști”, are ca țel schimbarea radicală a UE din temelie. Un fel de Brexit a la Varșovia/ Budapesta/ Bratislava? Coada flutura cu pisica? Vor avea „suveraniștii- naționaliști” și alți asociați UE în încercarea de a schima bazele tratatelor UE? Bucureștiul 2017?
Problemele UE sunt de fapt în primul rînd problemele interne ale statelor partenere. Creșterea economică pînă 2016 e diferită în zona EURO, cu ca. 25 % în Franța și stagnare / scădere în Italia. Macron / Franța se decide 2017- 2022 în zona EURO și structura UE pentru ……. ? Punctul de răscruce în UE se află de mult timp la Paris / Roma.
Un ranking după 65 de criterii din Die Welt 2017 arată azi:
1. Schweiz / 2. Kanada /3. Vereinigtes Königreich /4. Deutschland / 5. Japan /6. Schweden / 7. USA / 8. Australien / 9. Frankreich / 10. Norwegen / 11. Niederlande / 12. Dänemark / 13. Finnland / 14. Neuseeland / 15. Singapur / 16. Italien / 17. Luxemburg / 18. Österreich / 19. Spanien / 20. China.
Elvetia-1 si UK-3 sunt performante după rankingul actual. Italia e pe locul 15.
US News & World Report“al University of Pennsylvania si agentura de marketing Y&Rs BAV Consulting a plasat în anul 2016 Germania pe locul 1, acum locul 4. Lumea e in mișcare, nu așteaptă frumoasa adormită din UE.
Care sunt criteriile reale de diferențiere în UE? Care sunt interesele celor 27 state membre al UE?
Cum se pot grupa cei 27 de parteneri după criteriul francez (Holande 2017 /Macron) al vitezelor diferite? Integrarea în zona EURO poate fi mentinută de președinția Macron 2017- 2022? Aderarea la EURO nu mai e un țel obligatoriu (Danemarca, Suedia etc.). Viteze diferite înseamnă în orice caz sfîrșitul zonei EURO ca nucleu principal al UE. Care criteriu va prelua locul? Un răgaz de cinci ani 2017- 2022 în UE pentru restructurare “formală”?
Președinția 2019 în UE…..Bucureștiul….
Urmează? Extinderea cu noi membri începe în anul …… ?
Unde e limesul geographic al UE 27+1+1+… … .U32, UExx…..