Ce s-a spus pe scena de la Teatrul Odeon

IN MEMORIAM ANDREI BODIU Caius DOBRESCU Nu e premoniţie, e înţelepciune. Spun asta pentru că-n ultimul volum de poezie al lui Andrei, care n-a apărut şi pe care-l pregătea, volum pe care îl veţi vedea, sper, într-un viitor nu foarte îndepărtat, fiecare poezie de-acolo are de-a face, într-un fel sau altul, cu moartea, cu nefiinţa, cu obscurităţile mai mult sau mai puţin diafane ale existenţei noastre, cu modul în care existenţa sau neantul pătrund în fiecare. Dar asta n-are nimic sumbru sau apăsător sau disperant. Poezia lui – şi asta aruncă o lumină asupra a tot ceea ce a scris – e de-un echilibru, de-o subtilitate extraordinară. Marius OPREA Andrei este, mă iertaţi, a fost, un soi de workaholic. De cînd am terminat facultatea, de pildă, el a fost repartizat professor de română într-un sat la vreo 50 de kilometri de Braşov. Se trezea la 5 dimineaţa şi n-a lipsit la nici o oră. Eu, fiind mai norocos, am fost repartizat în alt sat, la vreo 15 kilometri de Braşov. Dar şi chiuleam la primele ore. Şi tot timpul i-am ţinut aceste teorii ale grijii faţă de sine în temeiul unui principiu fundamental cum că nu munca l-a făcut pe om, cum […]