Ce se întîmplă în Orientul Mijlociu?
- 16-07-2014
- Nr. 731
-
Bedros HORASANGIAN
- Actualitate
- 24 Comentarii
Situaţia din ce în ce mai încordată din ultimele zile şi operaţiunile militare întreprinse de Tsahalul israelian în Fîşia Gaza au redeschis dosarul palestinian. Ce s-a întîmplat? Să mergem pe firul evenimentelor şi să încercăm să desluşim ce se petrece în acest Orient Mijlociu de care sîntem legaţi cu toţii. Nu e vorba doar de petrol, ci şi de situaţia, cu potenţial exploziv, geostrategică a zonei. Ne vom servi de o bună sursă de informaţie corectă şi de o analiză pertinentă care este Stratfor-ul condus de George Friedman. Se poate găsi uşor pe Internet. Adăugăm detaliul că două dintre cele mai cunoscute lucrări ale politologului american, Următorii 100 de ani şi Următorul deceniu (Editura Litera, 2011) au fost deja traduse în româneşte şi sînt accesibile (să nu spunem şi extrem de utile) celor interesaţi. Să recapitulăm cursul şi mersul evenimentelor. Pe 12 iunie, trei adolescenţi israelieni au dispărut – au fost răpiţi, au fost ucişi, nu se ştie – în West Bank. Autorităţile israeliene au acţionat prompt şi pe 13 iunie au acuzat organizaţia teroristă Hamas pentru incident, ameninţînd cu represalii dure. Imediat, pe 14 iunie, Hamas expediază trei rachete în regiunea Hof Ashkelon, urmate de represalii ale forţelor militare […]
D-le Bedros,
Presedintele Traian Basescu n-a scos pe piata media niciodata discutiile de la Cotroceni, nici macar cand dupa discutii a fost jignit de Ponta (ex cu sticla de bautura pe care o cauta sub masa). Sunteti de acord, da?Dar cand de data asta iese premierul si se infoaie precum un scolar la serbarea de sfarsit de an distribuit in rolul lui Mihai Viteazu!!! si mai scoate pe gurita minciuni, presedintele si-a calcat pe inima si le-a scos la vedere. Cu doamna ministru chiar s-a purtat frumos, cu tote ca incepuse sa arunce bla-bla-uri (vezi locurile de munca create, dar nu si cele desfiintate!).
In incheiere vreau sa va reamintesc ca un ziarist bun ar trebui sa fie obiectiv si sa nu mai fie dominat de resentimente!
Poate D-lui Horasancian ii pare acceptabila o lege care propune reducerea veniturilor bugetare fara sa se precizeze sursa compensarii acestora. Sau poate i se pare acceptabila atitudinea lipsita de orice buna crestere-ochii pironiti plini de plictiseala in tavan-ai premierului din timpul discutiilor. Sau poate i se par acceptabile minciunile acestuia realtive la \”badarania\” lui Basesu , minciuni care au condus la publicarea inregistarii convorbirii…
@vladescu
Ironia face ca tocmai Israelul este singurul stat neartificial din Orientul Mijlociu.
Si singurul stat necreat cu rigla de catre puterile coloniale ci in pofida lor.
Statul Israel este singurul stat din zona cu certificate de nastere in istorie si arheologie.
Egiptul actual nu este stramosul Egiptului Faraonic ci un stat arab, unilateral declarat independent de catre Marea Britanie in 1932.
O creatie britanica sint si Iordania (Transiordania, 1946), Iraq. O creatie franceza este statul Liban (1922), Siria (1946).
Nu a existat in istorie statul si poporul irakian nici sirian, nici iordanian nici libanez, mai nou nici statul si poporul gazatean/cisiordanian/palestinian.
Siria nu este Asiria, Egiptul nu este Egiptul antic, Irak nu este Babilonia, Liban nu este Fenicia,”palestinienii” nu sint filistenii .
Marea natiune araba – desigur ca exista si a existat, numara astazi 300 de milioane in 23 de state independente.
Sper ca e suficient de clar.
ar fi fost la locul lor daca ONU nu ar fi umblat cu rigla si compasul pe harta Orientului Mijlociu „nascand” un stat artificial numit Israel . Nu cred ca aceste constructii artificiale au viata lunga , iar atata cat o au este marcata zi de zi de tensiuni ce nu si-ar avea rostul daca problemele litigioase se rezolvau exclusiv intre partile care-si disputau un anumit teritoriu.Nu mai exemplific cu alte „solutii” ale „jandarmului” mondial sau ale „arbitrului” lumii.Rateurile se tin lant.
Cred ca este de la sine inteles ca un teritoriu se apara , mai ales , cu pretul vietii stapanilor de drept , dar daca acestia nu sunt in stare sa o faca , atunci sa suporte urmarile.Civilizatiile mai si mor (unele inca agonizand in rezervatii).
Domnul Bedros Horasangian este colaborator constant al revistei si scrie, din 2007, comentarii politice in revista „Observator cultural”. Nu cred, daca studiati arhiva, ca dl Bedros Horasangian s-a ilustrat doar ca un bun umorist – textele domniei sale sint si in arhiva, pot fi consultate, veti putea citi si citeva articole despre „Rusia lui Putin”, spatiul ex-sovietic, comunismul si urmarile sale, situatia din Turcia, Grecia, Irak, Israel etc.
Poate ca articolul de fata nu este complet – a fost scris „la cald”, cu putine ore inainte de predarea revistei in tipografie, fara sa prevada amploarea razboiului, ajuns la paroxism in ultima saptamina. De la textul scris de domnul Horasangian martea trecuta, a urmat o saptamina infernala, cu morti si raniti de ambele parti.
Pe de alta parte, domnul Bedros Horasangian n-a fost niciodata premiat de „Observator cultural” – ca doar nu ne premiem intre noi…!
Din punctul nostru de vedere, am fi interesati de punct(e) de vedere despre situatia de acum din Israel, o marturie de la fata locului, pe care dumneavoastra, doamna Liana Saxone-Horodi – ca si alti cititori de acolo -, ne-o puteti trimite, traind de atita timp in Israel. Sint convins ca aveti ce spune, sint convins ca oameni rezonabili – din ambele parti beligerante – vor gasi o cale prin care sa se ajunga la pace.
Le multumim tuturor cititorilor pentru atentia acordata revistei noastre, pentru faptul ca ne citesc si intervin cu informatii si comentarii relevante.
Cu stima,
Ovidiu Simonca
Stimate domnule Sorin Mărescu,
de la început am fost CONTRA ca să apară articolul domnului Bedros Horasangian, bun umorist, premiat de ”Observator cultural”.
Nu poți trece de la UMOR la TRAGEDIE mai ales când nu trăiești aici.
Ca să vă explic exact situația, cu obiectivitate, mi-ar trebui un spațiu imens.
O să vă pun o singură întrebare ;DUMNEAVOASTRĂ AȚI FI VRUT CA ISRAELUL SĂ NU AIBĂ ANTI-RACHETELE ȘI SĂ FIM RAȘI DE PE SUPRAFAȚA PĂMÂNTULUI ?
Sunt dispusă ca explicațiile să vi le dau personal și aprob ca publicația să vă comunice adresa mea de E-Mail
@hex:
1. Sa presupunem ca explicatia conflictului ar fi ‘alungarea arabilor’ de pe teritoriul Israelului acum 66 de ani. Deci acest fapt justifica pe Hamas sa lanseze rachete fara discriminare asupra unui tinut in care se afla nu numai baze militare, dar si scoli, gradinite, spitale, azile de batrini? O logica interesanta: Bunicii au alungat pe bunici, deci copii actuali ataca pe copii actuali. Dar atunci de ce laseanza si Hezbollah-ul rachete impotriva Israelului? Si de ce s-a scandat la demonstratiile din Paris si Berlin in weekend-ul trecut „Moarte evreilor”? Si nu ar fi Israelul justificat sa detoneze o bomba nucleara in centrul Bucurestiului dupa aceasta logica, dat fiind ca „cu multi ani in urma, bunicii si parintii” evreilor de astazi au fost deportati si masacrati de armata romana cu sutele de mii? Si armenii nu ar fi justificati sa omoare un anumit numar de copii turci pentru cele intimplate in 1915? Etc.
2. Insa explicatia ta a conflictului este o caricatura a realitatii. Evreii au cumparat o mare parte din pamintul Palestinei de la mosieri arabi in primele deceni din sec. XX. Felahii arabi numai munceau acele paminturi, dar nu le posedau. Multi au putut sa ramina. Si Palestina era o provincie al Imperiului Ototman, si pe urma sub mandat britanic, deci nu un stat independent arab-palestinian. In plus, in urma imigrantiilor evrei in Palestina, au aparut centre urbane si industriale si multi dintre acesti saraci arabi au gasit locuri mai bune de munca acolo, iar nivelul lor de trai a crescut simtator. Aproape toti leaderii israelieni, inclusiv Jabotinsky (de la care se trage Likud-ul, adica dreapta israeliana), au insistant in mod repetat asupra drepturilor egale ale arabilor in statul israelian, si in pragul catastrofei arabilor (Nakba) in 1948, evreii au fost cei care au insistat ca arabii sa NU plece, pe cind leaderii lor si statele arabe i-au obligat pe arabi sa-si paraseasca satele si orasele natale din Palestina. In plus, statele arabe nu au dorit independenta Palestinei ca stat arab, ci incorporarea ei in unul din celelalte state. In foarte mare parte dezastrul actual palestinian, de care face parte si Hamas, se datoreaza leaderilor palestinieni (mai ales figurilor meschine Haj Amin si Arafat) si statelor arabe. Simplific aici, binenteles, dar cine doreste, poate sa afle detalii (de ex. in „Palestine Betrayed” de Efraim Karsh), in loc sa continue sa creada si sa sustina versiunea vulgata a istoriei.
@Alexandru Rubin
Va multumesc, insa eu nu am afirmat ca stinga israeliana are solutii realiste sau inteligente, ci numai ca ea exista, chiar daca se afla nu numai sub atacul rachetelor Hamas, dar din ce in ce mai mult si sub atacul extremistiilor de dreapta evrei (http://www.spiegel.de/politik/ausland/krieg-in-gaza-kritiker-haben-in-israel-einen-schweren-stand-a-982350.html).
De ce exista (la ora actuala!) o pace cu Fatah? Nu este evident?
Articolul lui Avnery incepe cu o analogie bizara care ne trimite la Churchill si Hitler. Aproape ca nu am continuat sa citesc articolul dupa un asemenea inceput stupefiant. Si ce daca s-a reusit o data incetarea focului cu tinarul Nasser? L-a impiedicat asta pe Nasser sa spuna cu putin timp inaintea Razboiului de Sase Zile (1967), intre timp ajuns la o pozitie ceva mai inalta decit cea de ofiter, ca „we aim at the destruction of the State of Israel. The immediate aim: perfection of Arab military might. The national aim: the eradication of Israel”?
In rest nu vad nici o sugestie concreta, ci numai dorinta de pace in articolul lui Avnery. Pe care o impartaseste orice om cu bun simt.
Cu stima,
Edward Kanterian
Duduie Gina,
Nu prea vad motive pentru superioritatea din care ma tratezi matale cu „matalutza”. Asumptiunile axiologice eliptice denota inainte de toate calitatea indoielnica a emitentului.
Din tendintele de diminutivare pe unde nu e cazul, as putea sa presupun ca o tachinare ieftina precum poezioara de dupa prima postare a dumitale iti este o frecventza mai rezonanta decit schimbul propriu de idei si opinii. Nu prea potrivita aici, insa.
te afli printre cei de care vorbea zilele trecute primul ministru al Frantei. Nu-I nici o suparare, atitica poti.
Stimate dle Edward Kanterian,
Susțineți că Israelul nu poate negocia pacea cu Hamas. Dar cum a negociat Israelul pacea cu Fatah, cu Mahmoud Abbas? Continuînd colonizarea?
Văd că urmăriți stînga israeliană, aveți aici un link din această zonă, la un articol de Uri Avnery care vă poate ajuta să înțelegeți mai corect evenimentele:
http://zope.gush-shalom.org/home/en/channels/avnery/1405694550/
Domnule Kanterian, permiteti-mi o mica observatie: incercati sa duceti analogia dvs pana la capat, dand un raspuns intrebarii „de ce arunca Jobbik cu rachete in Arad”? Deoarece, cu multi ani in urma, bunicii si parintii lor au fost alungati din Arad iar ei s-au nascut intr-un fel de tarc, caruia unii ii mai zic si „ghetto”.
PS> Nu v-as fi deranjat, insa am „Verboten” pe ILD (apropo de libertatea opiniilor)…
Stimate domnule Marescu,
300 de persoane au demonstrat la Tel-Aviv impotriva operatiunii militare? Foarte bine. O dovada, daca era nevoie, ca in Israel exista libertatea intrunirilor, si o stinga cit de cit activa.
Si Constitutia Romaniei contine o asemenea libertate (Art. 39). Dar constitutia lui Hamas ce contine, ne putem intreba? Cum trateaza aceasta grupare propria populatie si proprii lor disidenti? Si cum sa negocieze Israelul pacea cu un asemenea „partener la nivel inalt”? http://www.memri.org/report/en/0/0/0/0/0/0/1609.htm
Dat fiind „umanismul” ideologiei lui Hamas, ne mai miram de ce ei folosesc scuturi umane, si de ce la nivel umanitar, cum scriti, situatia din Gaza este mai grava? Hamas dispune de inca ca. 10000 de rachete. Va puteti inchipui cit costa o singura racheta? Daca Hamas dispune de asemenea fonduri si suporturi financiare, de ce nu le investeste in ameliorarea situatiei umanitare in zona pe care o controleaza?
http://www.bbc.com/news/world-middle-east-28371966
Daca am presupune ca sinteti primarul Arad-ului, si in orasul Dvs. cad 2-3 rachete in fiecare zi, lansate din Magyarbanhegyes de aripa paramilitara a lui Jobbik, in care, sa presupunem, situatia umanitara este cantitativ mai proasta decit in Arad, cit timp ati indura o asemenea situatie si care ar fi strategia Dvs. de negociere, daca presupunem ca Jobbik spune fara doar si poate ca doreste sa elimine Arad-ul romanesc de pe harta lumii?
Ar fi interesant sa stim mai exact cum au demonstrat acei 300 de israelieni. Intre doua alerte de atacuri cu rachete? Nu vedeti situatia absurda in care se afla acesti demonstranti, si Israelul ca atare?
Si cum explicam ca in Israel au demonstrat numai 300 de oameni, pe cind in capitalele Europei sute de mii, weekend-ul trecut? Ca noi europenii sintem oameni mai buni, care iubim pacea? Oare de aceea nu se demonstreaza in Europa decit impotriva Israelului? Boko Haram, gruparea islamista din Nigeria, a masacrat in ultimele zile la fel de multi civili cit au murit sub atacul israelian in Gaza in citeva saptamini. In Mosul in ultimele zile comunitatea veche crestina, zeci de mii de oameni, au fost expulzati, de islamistii lui ISIS. Oare chiar avem dreptul sa-i dam lectii doamnei Saxone-Horodi?
Doreste oare doamna Saxone-Horodi si majoritatea concetatenilor domniei sale razboi continuu, genocidul palestinienilor chiar? Dar atunci cum excplicam ca IDF-ul este asa de ineficient? Avind una dintre cele mai bune armate moderne, nu reuseste sa omoara „decit” citeva sute de palestinieni in mai multe saptamini.
http://inliniedreapta.net/din-nou-rachete-asupra-israelului-din-nou-coalitia-ticalosiei-si-ipocriziei-se-pune-miscare-2/
Cu stima,
Edward Kanterian
Dl Bedros a mentionat la inceputul articolului despre 3 tineri israelieni ucisi…foarte trist…dar a uitat sa mentioneze ca peste doar citeva ore dupa acest trist incident, a fost ars de viu un adolescent palenestinian. prea multi fac prea multe omiteri si se denatureaza, cred, tabloul realitatii.
Doamna Saxone-Horodi,
Va inteleg panica si precipitarea ce razbat din text, cauzate de riscul sub care va aflati in zona. Ar fi probabil de mica relevanta pentru dumneavoastra si situatia in care va aflati a spune ca am prieteni si colaboratori din mai multe natzii si etnii, inclusiv evrei, dar nu amestec sentimentele fata de acestia cu politicile statelor ce le stampileaza pasaportul.
Imi permit insa sa notez ca zicala cu rima “scuza-acuza” este irelevanta, pentru ca nu era vorba despre ceva care sa invoce aceasta ratiune. Pina la urma eu am zis ceva ce e impotriva razboiului, iar dumneavoastra apasati cu majuscule, ceea ce daca nu e chiar belicos (am zis ca inteleg conditionarea ce va domina), nici nu arata drumul spre liniste si pace.
Asa cum va inteleg starea de spirit, in concretul oarecum conturat al situatie dumneavoastra, vad imagini pe canale de stiri- si imi amintesc altele dinainte- ce ma fac sa cred ca, la nivel umanitar, situatia celor din Gaza este, cantitativ, mai dramatica.
E adevarat ca nu imi plac politicile statului dumneavoastra, dar e o evaluare ce tine de democratia minimala. La fel de firesc e sa fie romani, maghiari, germani si alte nationalitati cu judecati diferite. Nu e firesc insa sa reiasa ca eu as fi satisfacut ca se intimpla rele ce ar putea sa va pindeasca.
Daca eludati o privire si obiectiva asupra motivelor si suferintelor celeilalte parti (ceea ce e probabil si acceptabil, intr-o anumita masura, cita vreme lumea e impartita in tzari –unele foarte apasat nationaliste- si tabere –unele prea neostoit razboinice) mi-e teama ca moralmente sinteti mai responsabila (chiar infinitezimal) de evenimente decit as fi eu, prin parerile mele.
Sint si cetateni israelieni ce nu gindesc ca dumneavoastra. Aflu de la stiri de 300 de persoane ce demonstreaza in Tel-Aviv impotriva invaziei. Si cred ca sint inca mai multi, ce rezoneaza, dar nu sint in piatza. Eu cred ca asta e o cauza nobila.
Stimata doamna, poate ne impartasiti pozitia dvstra fata de practica recent reluata a lichidarii „tzintelor” (indivizi acuzati de terorism) o data cu familiile si prietenii in mijlocul carora se afla. S-a inceput cu sheikh Yassin lichidat in carucior rulant impreuna cu fata sa care-l impingea in drumul spre rugaciunea matinala. S-a continuat cu alte zeci de „victime colaterala” nevinovate facandu-se o pauza (Arik era premier) cand au aparut refuzniki – cativa aviatori care au declarat public ca nu vor mai lansa racheta lichidatoare atata timp cat stiu ca vor ucide pe langa „tzinta” si nevinovati. Acum practica s-a reluat – sunt deja zeci de copii, femei si batrani ucisi din aer, si nu toti de pe drone.
Credeti ca uciderea unor nevinovati – chiar la pachet cu teroristi – poate creste sentimentele de iubire fata de isaelieni ( eu fac distinctie in acest caz intre israelieni si evrei caci doar israelienii ii voteaza pe politicienii care ordona lichidarile de „tzinte” impreuna cu „pierderile colaterale”) nu doar la romani, dar la orice alt popor?
Stimate domnule Sorin Marescu, cunoașteți zicala că ”CINE SE SCUZĂ SE ACUZĂ ?”.
Vorbiți de teama de a evalua la ”justa valoare problemele din teama de a nu fi acuzat de antisemitism ”.
Nu ți-aș dori să te afli AICI în aceste MOMENTE dar, să știi că, de la distanța la care ne aflăm, cred ca NU-I IUBIȚI PE EVREI. Nu încerc să vă conving de contrar dar, NU TOȚI ROMÂNII GÂNDESC ca dumneavoastră.
În fiecare an când vizitez România, prietenii îmi strigă ;”De ce nu vrei să ai o CASĂ AICI unde te-ai născut ? SIMȚI MAI ROMÂNEȘTE DECÂT MULȚI
ROMÂNI !”.
CASA mea este AICI chiar dacă nu-i o VIAȚĂ ușoară dar, după 50 de ani de când am părăsit România, nu mă pot despărții de țara unde ne-am format ca OAMENI și lucrul acesta î-l evidențiem cu fiecare rezultat pe care-l reputăm și, nu-s puține.
Sunteți MULȚUMIT domnule Sorin Marescu ?
Sunteți MULȚUMIT cum gândește și simte un evreu de origine românească ?
Situatia in Gaza este dramatica, de multa vreme incoace. Ca intr-o veritabila cultura minora (unde s-a pierdut si ingenuitatea de tip “ramurea-codru, riu-ram” care mai salva acest statut), pe aici, problemele planetare nu prea intereseaza. In contrapondere, nici lumii intregi nu prea ii pasa de noi. Pentru ca totusi avem un intelect de “sapiens” si inca niste fior moral de ars, maruntisurile dimbovintene, in schimb, le vedem enorm si simtim monstruos.
Autorul trece in revista pe scurt situatia recenta a conflictului. Cred ca se putea merge mai profund in istoria ultimilor ani, cel putin, ba poate asumate si niste mecanisme. Divagatiile cu Putin si Basescu, nici macar fiind legate prin vreo speculatie (altminteri posibila la nivel de eseu) de chestiunea din Gaza, dilueaza si mai mult mesajul. Asta da ocazie si comentariilor pe de laturi (e.g. “profesor” deja supra-redundant in pozitionarile sale de “politica locala”). Ca sa nu mai zic de lunga poezioara plasata indecent aici.
Ca cetatean al planetei impartasesc parerile lui Chomsky, cum ca Gaza e o mare inchisoare in aer liber si politica israeliana este de o brutalitate supradimensionata si obtuza. Cred ca dimensiunile catastrofei umanitare generate in partea palestiniana la ultimile mari incaierari ar trebui considerate cantitativ. E grav ca Hamas arunca orbeste rachete in civili, dar este foarte urita si presiunea exercitata dintr-o parte ce ar trebui sa se comporte civilizat, mai ales ca – la scala omenirii- mizele pentru care se pastreaza incrincenarea sint minore si distorsionate. In genere, de teama de a nu se asimila cu antisemitismul, cei din zona caldutza a lumii se feresc sa faca vreo evaluare critica a acestor probleme.
It’s a small world.
@vladescu
Un spatiu de postare enorm pentru o prostioara versificata interbelica in credinta ca face singe rau „Gintei” imaginate. Pasiunea si pescuirea din naftalina a produsului respectiv indica faptul ca bietul Ion Pribeagu isi are fanii lui sinceri in sub-nivel indiferent de epoca si de „ginta”.
Cu drag, Radu Gyr.
ACUM nu mai este LOC de nici-un COMENTARIU
ADEVĂRATUL RĂZBOI A ÎNCEPUT !
CÂND și CUM se va termine, numai DUMNEZEU
ȘTIE !
MULȚUMESC TUTUROR PRIETENILOR din ROMÂNIA; adevărară ELITĂ CULTURALĂ și de SUFLET care au fost întotdeauna alături de noi și sunt și ACUM ! ACESTA-i OXIGENUL care ne menține SPERANȚA și ne ajută să TRECEM TRAGEDIILE.
Lor nu a trebuit niciodată să le dau vre-o EXPLICAȚIE ”CINE-I DE VINĂ”.
MULȚUMESC lui CARMEN MUȘAT și lui OVIDIU SHIMONCA pentru atenția și PRIETENIA cu care ne-au publicat atât pe mine cât și pe soțul meu. SPER să mai ajungem ZIUA când vom colabora din nou.
De 50 de ani TRĂIESC cu SPERANȚA și ÎNCREDEREA în DUMNEZEU
D-le Bedros,
D-na Liana v-a spus ca n-ati inteles nimic. In privinta PS-ului eu va spun la fel. Va recomand sa cititi de doua-trei ori articolul d-lui Simonca si apoi sa ne spuneti de ce nu aveti dreptate!
Stimate dl. Bedros Horasangian, am avut plăcerea să vă cunosc și să vă felicit pentrul ”Premiul Observator Cultural” la Târgul de carte. Am apreciat la dumneavoastră în mod special UMORUL:
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ORIENTUL MIJLOCIU, nu mai aparține de UMOR, aparține de TRAGEDIE și nu puteți înțelege decât dacă ați trăi aici.
Informațiile pe care le dați luate de pe INTERNET sunt foarte departe de realitate.
Ion Pribeagu va rasfata
Parc-aud cînd trec pe stradă
Fluierînd fete golanii,
Că nici nu băgăm de seamă
Cum în viaţă ne trec anii!
Cred că n-are importanţă
Dacă-i Deva, Petroşani,
Ceea ce mi-aduc aminte
C-aveam optsprezece ani.
Şi-n oraşul plin de crîşme
Şi cu centrul plin ca cerul,
Era un cinematograf
Şi-un restaurant: Minerul.
Singurul locşor mai intim
Să petreci c-o nătăfleaţă
Şi să poţi mînca şi bine
Era chiar jos, în piaţă.
Fiindcă aducea patroana
Numere de-atracţii noi,
Chelneriţe apetisante,
Ce-atrăgeau clienţii, roi.
Cum sosea vreo chelnăriţă
Începea şi agăţatul –
Într-o zi o curta unul,
Altă zi, o sălta altul.
După ce sfîrşea programul
Chefuia cu fotbaliştii
Iar cînd ăştia beţi picau,
O interceptau rugbiştii.
Pe cînd noi, studenţi, săracii,
Visînd zîne şi himere,
O priveam cu jind, sorbind-o
C-o cafea sau cu o bere.
Într-o seară, noroc chior,
Năstruşnica chelnăriţă
N-avu niciun fotbalist
Ca s-o pupe pe guriţă.
Avea părul scurt şi negru
Braţe albe subţirele,
Ce să zic nişte picioare
Care te chemau spre ele.
Noi, ştrengari, voioşi şi tineri,
Nici o taină nu ne scapă:
O doream şi tuturora
Ne lăsase gura apă.
Se auzise atunci un pont
În cămin la cineva:
Că de-i dai o sută-n mînă
Poţi ca să petreci cu ea.
Însă cine din studenţi,
Dintre gaşca cunoscută,
Îşi putea permite luxul
Ca să-i dea fetii o sută?
Şi atunci Horică vine
C-o idee salvatoare:
– Bă, putem strînge o sută,
Să dăm cinci lei fiecare.
Şi-apoi tragem bileţele,
După cum avem noroc,
Şi cine cîştigă suta,
La toţi cinci le ţine loc.
Asta a fost. Nici azi nu ştiu
Nici cînd a trecut minuta,
Nici cum m-a bătut norocul
Ca să-mi iasă mie suta.
Ştiu atît, că nu credeam
Şi nici nu aveam idee
Pentru marea fericire
De-avea prima femeie.
Cu-n buchet de trandafiri
Şi-un costum de facultate
I-am depus în mînă suta
Şi ea a palmat-o-n spate.
Ce a fost nu am cuvinte,
Vii dorinţi şi clipe pline,
Care le-au trăit şi alţii
Poate aşa, poate mai bine.
Pot să spun, că n-am să uit
Ca un prinţ înamorat,
I-am compus un cîntec tandru
Şi în pat i l-am cîntat.
Într-atît a-nduioşat-o
Cîntul meu înaripat,
Că frumoasa chelnăriţă
Cu glas dulce m-a-ntrebat:
– Spune-mi, dragul meu student,
Pentr-o mică desfătare
Ce ai avut-o aici cu mine
Dai o sumă-aşa de mare?
Ai părinţi agricultori? Ai case?
Sau contabili, fiecare?
Fiindcă ştiu din auzite
Că studenţii n-au parale.
Îmbătat de-accentu-i sincer,
Ca să nu stric feeria,
I-am destăinuit da capo
Cum a fost cu loteria.
– Vai, a spus ea drăgăstoasă,
Ce galant, dar, nu se poate!
Şi strîngîndu-mă în braţe
Mi-a şoptit cu voluptate:
Tu, că eşti cel mai simpatic
Dintre ceilalţi băieţani,
Mai ales că scrii şi versuri,
De la tine nu iau bani.
Cînd văzui că umblă-n geantă
M-a emoţionat pe loc
Şi mi-am zis: – Slăvit fii, Doamne,
Ăsta zic şi eu noroc!
Şi cu un surîs angelic
Ce te-mbată,vrei nu vrei,
Mi-a ciupit uşor obrazul
Şi mi-a-napoiat: cinci lei.
שלום אלהי
Dar prostia celor doi ministri (dintre care unul prim-ministru) nu va deranjeaza deloc ? Chiar are nevoie Romania de guvern alcatuit din astfel de ne-profesionisti ?
chiar asa? ce sa zicem, oare de ce aveti partis pris-uri fata de Israel? Sa ma hazardez sa ghicesc?
Macar recunoasteti ca Hamas, dupa ce a salutat rapirea (ulterior s-a aflat ca au fost ucisi la cateva minute dupa rapier), a inceput tirul de rachete.
Un grup de cetateni romani palestinieni… Dar de romanii israelieni ce parere aveti? Sa fie acestia demni de ingrijorarea noastra? sa fie mai putini decat cei arabi?