Ce spun scriitorii despre FILB

  • Recomandă articolul

filb-2016În perioada 8-9 decembrie, a avut loc cea de a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București (FILB). Cea de a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București (FILB) a fost o ediție-bilanț.
Festivalul Internațional de Literatură de la București (FILB) a fost inițiat în octombrie 2008, de Oana Boca (manager cultural) și scriitorii Vasile Ernu și Bogdan-Alexandru Stănescu. Din 2012, Ioana Gruenwald s-a alăturat echipei organizatorice.

Cîteva statistici

În cei nouă ani de existență, FILB le-a prilejuit cititorilor din București întîlnirea cu 114 scriitori din 25 de țări: Albania, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Israel, Jamaica, Republica Macedonia, Republica Moldova, Malta, Marea Britanie, Muntenegru, Olanda, Palestina, Polonia, Portugalia, Rusia, Serbia, Suedia, Statele Unite ale Americii, Turcia și România.
FILB este singurul festival de literatură din România care a fost prezentat public la cel mai important festival din lume, Edinburgh Festivals (august 2015).
În 2015, FILB a fost recompensat cu Premiul al II-lea la Gala Societății Civile! De asemenea, Festivalul a fost nominalizat în 2015 la Premiile Radio România Cultural, secțiunea „Cel mai bun festival al anului 2014”.
În plus, FILB 8 a adus la București Literary Death Match, un show internațional de succes în întreaga lume, spectacolul în care literatura intră în ringul de box, proiectul cu „cele mai antrenante lecturi” (LA Times).
FILB este, astăzi, cel mai important festival independent, internațional, de literatură din România!

Scriitori despre FILB

Veronica D. Niculescu

Deci chiar s-a terminat FILB. Chiar a fost ultima ediție a cel mai important festival independent, internațional, de literatură din România. Speram ca în a doua seară a festivalului să nu se dea vestea asta care plutea ca un nor, dar s-a dat și noi ne-am veselit chiar și așa – fiindcă încă era festival și încă eram împreună. Dar bănuiesc că am voie să mă întristez odată ajunsă acasă. Niciodată nu m-am simțit așa bine la un festival de literatură – nici în sală, în ceilalți ani, nici pe scenă, în anul acesta. Sunt, bineînțeles, amărâtă că nu va mai fi nici o ediție. Sunt amărâtă că nu se găsește destulă susținere pentru lucruri ca acest festival, deși se dau sume imense pentru te miri ce. Parcă am mai văzut asta și-n Sibiul cultural. Ah, literatura nu aduce atâta public cât o chermeză cu muzici populare într-o piață, nu-i așa? Nici măcar cât filmul sau teatrul. Ah, literatura e o fiță, așa-i? Sper că se va găsi o soluție, asta dacă își vor dori și cei patru inimoși organizatori să mai continue; efortul lor e unul pe care nici nu ni-l putem imagina, pe nervii și pe timpul lor; e plăcut să stai pe un scaun, să bei ceai, să asculți scriitori, cu bărbia în palmă… Și sigur că totul se naște ca să trăiască o vreme. Dar încă nu ne-am săturat de serile FILB din fiecare decembrie, de la Clubul Țăranului. Am mai vrea, dacă s-ar mai putea.

 

Ana-Maria Sandu

La FILB am fost și invitată și spectatoare. De-a lungul timpului m-au bucurat lecturile, discuțiile, lucrurile profunde spuse relaxat, senzația că mă aflu printre  „ai mei”. Când a început festivalul, îmi imaginam că va fi doar unul dintre evenimentele în care scriitorii români și străini se vor întâlni, vor citi și își cunoaște cititorii. Și că, în timp, publicul care o să vină să-i asculte pe cei care scriu azi va crește. Până la urmă, nu mă gândeam decât la normalitatea pe care o văzusem în alte părți. Și pe care încă mi-o doresc foarte tare.

 

Lavinia Braniște

A fost de departe cel mai mișto festival literar la care am participat, atât ca spectator, cât și ca invitat. Cred că n-am fost niciodată mai mândră de mine decât în vara aceea când am înotat strâmb și încet la swimathon, pentru FILB. Doi dintre autorii pe care îi iubesc mi i-a adus acest festival: Juli Zeh și Robert Perisic (pe care îl tot aștept de nu știu când tradus în română). Nu mi-am pus niciodată problema că energia bună pe care o degaja acest proiect (cel puțin pentru noi, cititorii) va ajunge la un moment dat la final și nu pot să cred că am fost invitată să-i fac un fel de necrolog.

 

Irina Georgescu-Groza

Nu-mi iau Adio de la arme.

Să fiu unul dintre invitații Festivalului Internațional de Literatură București a fost o mare onoare și nespusă bucurie. Fusesem cu o lună și jumătate în urmă la FILTM, Festivalul internațional de literatură de la Timișoara, impecabil organizat de către Oana Boca-Stănescu, Ioana Gruenwald, Robert Șerban, Raluca Selejean și Oana Doboși-Potcoavă, însă de data aceasta trebuia să ies din postura plăcută a spectatorului și să mă pregătesc pentru o lectură din volumul meu de povestiri și pentru dezbaterea pe tema scriiturii feminine.

În ambele seri de lecturi publice și dezbateri, fiind în același timp invitat și consumator de spectacol literar, am avut bucuria de a asculta scriitori renumiți, care au citit din volumele recent publicate și au discutat despre realismul magic sau etichetele jurnalistice. Am simțit magia acestei comunități de scriitori foarte dragi mie, care au reușit să se întâlnească încă o dată cu publicul bucureștean, într-o atmosferă atât de caldă, prietenoasă și relaxată.

Așadar, Adio arme? m-am întrebat din nou, în timp ce pășeam pe trotuarul de la MȚR, în drum spre casă, cu cărțile scriitorilor invitați. Le-am strâns tare la piept, le-a simțit calde, le-am auzit clevetind : “Cum să renunți la noi, când abia ne-ai regăsit, încărcate, strălucitoare, pasionale? Ne vedem la FILB numărul 10, Irino!”

 

Tudor Ganea

Odată pe an, timp de nouă ani, din înălţimea turnului central al MŢR, foişorul îşi dilata nările şi sufla – printre arcadele neoromânești – literatură peste Bucureşti. Fierbea ceva înăuntru, însă puţini ochi au văzut şi puţine nasuri au mirosit briza ce învăluia oraşul în acele două-trei zile. Azi, acest plămân de promovare a literaturii – pe numele său FILB – şi-a blocat alvelolele şi a tuşit pentru ultima dată. Odată cu FILB, s-a închis o supapă culturală. Păcat. O dată pe an, în Bucureşti se putea face aerosol literar. Şi era printre puţinele dăţi când în oraş se putea respira aer curat.

Adaugă comentariu

object(WP_Term)#13240 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }