Cel mai bun film facut vreodata in Romania?

Cite dintre definitiile traditional-inertiale ale cinema-ului sint sfidate de Corneliu Porumboiu, in lungmetrajul sau de debut?! O arta a actiunii dinamice, spectaculoase, in multitudini de ambiante si decoruri, de preferinta agreabil fotogenice, exotice sau fantaste, cind nu primeaza tablourile socio-realistice, de fresca? O prestatie cu vedete faimoase, care sa asigure sau sa sporeasca prin ele insele succesul filmului, in rindurile unui public numeros? Si cite altele in aceeasi linie, a cinematografului preponderent comercial si hipertehnologizat, cu atitia fani astazi (mai agresivi) si dintotdeauna (in aceeasi subcultura, altminteri perfect informatizata transatlantic)?! Autorul lui A fost sau n-a fost? a stiut sa descopere si sa opteze, sa intuiasca sau sa inventeze alte definitii, in linia unora care s-ar inscrie de la godardiana „adevarul de 24 de ori pe secunda“ pina la cele ale unui Cantacuzino, care stipula ca in cinema imaginea „trebuie sa fie un scop, nu un mijloc“ si ca in aceasta arta „totdeauna pretuieste mai mult expresivul decit demonstrativul“. Dar la alta definitie, si ea eminamente europeana, trimit mai precis imaginile introductive ale filmului: luminile care se sting in tacere, in zorii zilei, unele dupa altele, in uriasul brad de Craciun si pe frontonul primariei, apoi pe ulitele urbei de […]