„Centru“ şi „periferie“?

Sînt posibile investigarea şi evaluarea Europei prin noţiunile de „centru“ şi „periferie“? Cărei categorii i se asociază aceste noţiuni? Ce deducem din ele? Este ştiinţa istorică în măsură să opereze cu ele? Sugerează ele partizanatul, denaturînd adevărul? Cum stabilim care este „centrul“ şi care este „periferia“? E vorba de noţiuni interşanjabile? Dacă structura unei civilizaţii este importantă, atunci ce sens are să introducem, într-o analiză cultural-istorică, perspectiva „centru“-„periferie“? Să fie o iluzie de inspiraţie liberală cea care ne îndeamnă să gîndim relaţiile în interiorul unui continent prin pretinse formule fixe, derivate din geografie? O iluzie explicabilă prin perechea noţională „noi“ şi „voi“? Sau o invenţie cu un me saj ideologic, în care conceptele de „Euro – pa“ şi de „cealaltă Europă“ vin să insinueze avansul unora dintre statele continentului şi înapoierea altora, respectiv inegalităţile economico- sociale şi consecinţele acestora? Conceptualizarea modernităţii Interogaţiile sînt cu atît mai legitime cu cît noţiunile în discuţie reflectă diferenţe, şi nu similarităţi, subordonări şi contradicţii între două geografii culturale, şi nu unitatea în diversitate a unuia şi aceluiaşi continent. Atunci cînd e vorba de dezbateri politice, folosirea noţiunilor de „centru“ şi „periferie“ ar putea fi o scuză pentru cei ce doresc să-şi clarifice termenii şi […]