Victor NEUMANN

Ingo Glass la Muzeul de Artă din Timișoara

În aceste zile, unul dintre marii artiști contemporani, Ingo Glass, expune la Muzeul de Artă Timișoara o parte din creația sa recentă. Mărturie incontestabilă a talentului individual, opera lui are o legătură profundă cu școala românească de artă. Creația sa a atras atenția încă în anii ‘70 ai secolului trecut prin relația dintre imaginar și rațional, dintre artă și știință, dintre local și universal. Ceea ce …

Citeşte articolul

Liana Saxone-Horodi: artă și cunoaștere

Cu un deceniu în urmă, în timpul unei vizite la Haifa, am avut plăcerea s-o întîlnesc pe Liana Saxone-Horodi. Admirabilă prin curiozitate și simț critic, prin ceea ce gîndește și vorbește, Liana Saxone-Horodi este în primul rînd o artistă de vocație. S-a născut la București, în septembrie 1940, în zilele în care se instala la putere Garda de Fier cu a sa ideologie inconfundabilă, în …

Citeşte articolul

Baroc şi neobaroc

Expoziţie-eveniment la Muzeul de Artă din Timişoara, 23 iulie - 23 septembrie 2016

Baroc şi neobaroc (Baroque urban) este un proiect al Muzeului de Artă din Timişoara şi al Fundaţiei Herczeg, care propune un itinerariu complex pornind de la colecţia de baroc imperial a muzeului şi de la colecţia personală a lui Andrei Herczeg, continuînd cu pictura monumentală a artistului Gheorghe Fikl şi proiectînd o posibilă versiune a viitorului baroc într‑un dark room experimentarium, concept al artistei franceze …

Citeşte articolul

Bertalan: europenitatea artei româneşti

O expoziţie retrospectivă la Muzeul de Artă Timişoara

Dincolo de erorile ce s-au transferat de la generaţiile precedente, este important să ştim că România are şi moşteniri pozitive, neînregimentate ideologiilor autoritare sau totalitare. Mă refer la arta, filozofia, literatura profesate în diverse oraşe ale ţării care au jucat un rol în cultivarea spiritului asociativ şi creativ, în identificarea căilor de comunicare şi de integrare în Europa şi în lume. Muzeul de Artă Timişoara a …

Citeşte articolul

Istoria României: alternative la teoriile conspiraţiei

Adrian CIOROIANU - Cea mai frumoasă poveste. Cîteva adevăruri simple despre istoria românilor

Sub titlul Cea mai frumoasă poveste. Cîteva adevăruri simple despre istoria românilor, Adrian Cioroianu a publicat un volum de eseuri în care prezintă fapte, evenimente şi personalităţi memorabile din trecutul Româ - niei moderne şi contemporane. E vorba de o admirabilă lecţie de istorie, de vechi şi noi povestiri ce contribuie la formarea culturii generale a oricărui cititor. Cartea de istorie – poveste sau povestire, …

Citeşte articolul

Regiunea şi crizele identitare contemporane

Ce sens a avut şi mai are discursul regional în statele Europei Centrale? Putem vorbi de supravieţuirea unor trăsături tradiţionale ale regiunilor care pînă la Primul Război Mondial au făcut parte din structura administrativă a fostului imperiu/monarhii? Ce fel de transformări există în cei aproape o sută de ani de cînd s-au constituit statele naţionale? Dar în ultimii 25 de ani, de cînd societăţile acestora …

Citeşte articolul

Modernitatea Europei Centrale şi de Sud-Est din perspectiva istoriei conceptuale

Centrul de Studii Avansate în Istorie, Şcoala Doctorală Internaţională de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck“ din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi Institutul de Istorie al RWTH Aachen au organizat, la Timişoara, în zilele de 8-11 octombrie 2014, conferinţa internaţională cu titlulConceptualizarea modernităţii în culturile central şi sud-est europene. Noţiuni, discursuri, limbaje. Cercetările dedicate istoriei conceptelor şi istoriei conceptuale în Germania postbelică de echipe interdisciplinare …

Citeşte articolul

„Centru“ şi „periferie“?

Cîteva observaţii pe marginea unor noţiuni controversate

Sînt posibile investigarea şi evaluarea Europei prin noţiunile de „centru“ şi „periferie“? Cărei categorii i se asociază aceste noţiuni? Ce deducem din ele? Este ştiinţa istorică în măsură să opereze cu ele? Sugerează ele partizanatul, denaturînd adevărul? Cum stabilim care este „centrul“ şi care este „periferia“? E vorba de noţiuni interşanjabile? Dacă structura unei civilizaţii este importantă, atunci ce sens are să introducem, într-o analiză …

Citeşte articolul

Biblioteca „Reinhart Koselleck“ la Universitatea de Vest din Timişoara

În ziua de 10 februarie, la Universitatea de Vest din Timişoara s-a deschis Biblioteca „Reinhart Koselleck“. Este vorba de biblioteca privată a celebrului istoric german, pe care familia savantului a donat-o Centrului de Studii Avansate în Istorie al Universităţii timişorene. Colecţia a fost catalogată, aranjată pe tematici şi se află în administraţia Centrului. Accesul este liber şi invită la lectură pe toţi cei intersesaţi de …

Citeşte articolul

Poate Banatul să renască?

Banatul este regiunea în care au interferat în mod fecund tradiţiile româneşti şi cele europene, limbile culturilor locale şi cele ale culturilor învecinate, religia ortodoxă şi religia romano-catolică. Este regiunea care a acceptat şi, uneori, s-a mîndrit cu relaţiile creştino-iudaice şi creştino-musulmane. Aici se întîlnesc Balcanii şi Europa Centrală. Personal, am descifrat semnificaţiile unei geografii inimitabile, diverse, deschise spre lume, uneori capabile să devină infrastructura …

Citeşte articolul

Controverse privind conceptul de Iluminism. Ipoteze postkoselleckiene (II)

În amintirea lui Reinhart KOSELLECK

În cartea Kritik und Krise, Reinhart Koselleck a acordat un spaţiu extins genezei francmasoneriei moderne, precum şi secretului din lojile acesteia. În accepţiunea istoricului, Iluminismul de pe întreg continentul a avut o nemijlocită legătură cu şi a fost marcat deRepublica Literelor și lojile masonice. Ceea ce, din punctul lui de vedere, vrea să însemne că elitele intelectuale au fost responsabile atît pentru creaţia iluministă, cît …

Citeşte articolul

Jurnalism si constiinta

1. Statutul jurnalistului este strins legat de libertatea de expresie, o conditie sine qua non a democratiei. Nu consider ca o lege anume poate sau trebuie sa reglementeze activitatea jurnalistului. Jurnalistica este unul dintre principalii sustinatori ai gindirii plurale, si din activitatile ei au enorm de cistigat societatea si institutiile statului democrat. Importanta sa deriva din informatiile, investigatiile, semnalele sau orientarile propuse si care – …

Citeşte articolul

Istorie si memorie

Dialogurile sofiote despre interpretarea trecutului

La sfirsitul anului 2003 (9-10 decembrie), gratie profesorului Ivailo Znepolsky de la Universitatea din Sofia si filialei bulgare din cadrul Maison des Sciences de l’Homme din Paris, a avut loc o noua reuniune stiintifica in capitala bulgara. La fel ca cele din anii precedenti, ea a fost de mare interes prin importanta temei supuse dezbaterii, prin perspectiva teoretica nonconventionala si prin interdisciplinaritatea cercetarii care …

Citeşte articolul

Perspective stiintifice alternative in abordarea trecutului regional si national

Andrei CORBEA-HOISIE La Bucovine. Éléments d’histoire politique et culturelle Presentation de Jacques Le Rider, Institut d’Études Slaves, Paris, 2004, 155 p. Cartea recent aparuta la Paris sub semnatura lui Andrei Corbea-Hoisie si intitulata La Bucovine. Éléments d’histoire politique et culturelle (Bucovina. Elemente de istorie politica si culturala) probeaza rezultatele unei cercetari remarcabile. Gindita si scrisa in beneficiul cititorului de astazi, ea contine …

Citeşte articolul

Despre impresii si rafuieli interetnice imaginare

Recenzia semnata de Tudorel Urian in Romania literara Nr. 14/2004, p. 5, aduce in discutie o imaginara rafuiala pe considerente etnice a autorului cartii Neam, Popor sau Natiune? Despre identitatile politice europene (Editura Curtea Veche, 2003). Pentru ca este vorba de concepte, respectiv despre decodarea lor in acord cu un demers stiintific si teoretic universal valabil, si nu de polemici, consider ca cititorul are nevoie …

Citeşte articolul

Reconsiderari istorice

Zoe PETRE Practica nemuririi. O lectura critica a izvoarelor grecesti referitoare la geti Editura Polirom, Colectia „Historia“, Iasi, 2004, 400 p. Cum se stie, principalul neajuns al istoriografiei romane in anii regimului Ceausescu a fost excesiva ideologizare a acestei discipline umaniste, respectiv, transformarea ei intr-o sursa de inspiratie pentru propaganda partidului unic. Nu doar istoria moderna si contemporana au fost adesea …

Citeşte articolul

Identitatea etno-nationala

O pseudo-religie in Europa Centrala si de Est

Carturarii Romaniei nu au acordat atentia cuvenita marilor probleme ale societatii. Ei nu au vazut ca evolutia romaneasca, in virtutea paradigmei colectiviste, este cu totul insuficienta pentru confruntarea cu lumea larga. Au subestimat rolul individului in beneficiul unei filozofii colectiviste si al unei minoritati dominante. Deprinsi sa decreteze orientari din perspectiva propriilor lor interese sau din aceea strict ideologica, intelectualii Romaniei nu au gindit relatia …

Citeşte articolul

Diferente intre Estul si Vestul Europei

O scurta reexaminare a variatiilor geografiei culturale si politice

Deceniile ce s-au scurs de la al doilea razboi mondial arata ca Europa occidentala este preocupata sa-si redefineasca o parte a conceptelor care au stat la baza politicii sale in secolele al XIX-lea si al XX-lea. Observam o asemenea prioritate atit la nivelul preocuparilor academice, cit si la acela al politicii statelor. Sint promovate limbajele ce dezvolta perspective plurale – cu intreaga suita de notiuni …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. O reinterpretare a vechilor teme cu mijloacele artistice de astazi

In imediata vecinatate a Pietei Unirii (Piata Domului) din Timisoara, o cazarma militara dezafectata a fost transformata intr-un admirabil spatiu destinat invatamintului superior artistic. La ultimul nivel al imobilului s-a deschis o mare galerie de arta. Ea se numeste Mansarda si in aceste saptamini gazduieste o ampla retrospectiva a creatiei lui Stefan Caltia. Artist complex si novator, Stefan Caltia are rar intilnita capacitate …

Citeşte articolul

Holocaustul si responsabilitatea intelectuala a politicianului

S-au facut multe speculatii in jurul faptului ca presedintele Romaniei a dat o interpretare originala privind Holocaustul. Nu calculele electorale sau apropierea de ideile Romaniei Mari sint cele mai grave aspecte ale gindirii politice a domnului Iliescu. In fond, presedintele statului roman a exprimat o opinie similara unui segment important al populatiei atunci cind a afirmat ca „Holocaustul nu a fost doar al populatiei evreiesti. …

Citeşte articolul