Cercul magic din cuvinte

Astăzi mai bine nu m-aş fi întîlnit cu mine însămi, ultimul roman tradus în limba română al Hertei Müller, este o carte despre efectele limitelor asupra scrisului şi asupra existenţei, situaţie care, de altfel, se inserează în toate cărţile cu adevărat importante, indiferent despre ce ar fi vorba. Aici este vorba, în linii generale, despre întîlniri, căci titlul nu e absolut deloc întîmplător, mai ales cînd vorbim despre o scriitoare ca Herta Müller, ale cărei titluri, chiar ieşite din jocul hazardului, sînt racordate în mod intim la corpul cărţilor. Întîlnirile din acest roman sînt mai mult nonîntîlniri: întîlniri forţate cu securistul Albu, care o cheamă pe protagonista cărţii la interogatorii tot la zece fix, întîlniri despărţitoare, pe un pod, cum e cea cu fostul soţ, întîlniri epuizante, ca cea cu Paul, actualul soţ, dintre cele care se consumă aşa cum alcoolicii ajung să fie secătuiţi de propriul viciu: „între beţivan şi sticlă se ajunge la ce se ajunge şi între perechile din portretele de nuntă, se fac praf unul pe altul şi nu-şi dau drumul“, e scris de la bun început. Absurdul nostru cel de toate zilele Am vorbit despre limite şi despre întîlniri, pentru că aceste două ipostaze organizează […]