Cîştigătorul moral al alegerilor prezidenţiale
- 12-11-2014
- Nr. 748
-
Carmen MUŞAT
- Editorial
- 5 Comentarii
O serie de analişti şi consultanţi se grăbesc să amendeze presupusa lipsă de iniţiativă a domnului Klaus Iohannis. Aceştia ştiu mai bine ce anume ar trebui să întreprindă domnia sa, care sînt categoriile de public cărora ar trebui să li se adreseze şi cum anume ar trebui s-o facă. Ba chiar un veteran al jurnalismului politic local ne-a explicat că, dacă există o campanie pro-Iohannis, aceasta se datorează în primul rînd grupurilor de militanţi de pe Internet, nu candidatului însuşi. Diferitele categorii de formatori de opinie care acuză acum o presupusă indiferenţă faţă de public (sau faţă de „popor“) vădesc, în fond, îngrijorare, chiar derută, faţă de atitudinea unui politician care nu acceptă ca fiind de la sine-înţeleasă puterea discreţionară a mass-mediei. În mod evident, Klaus Iohannis nu este stînjenit de contactul cu publicul, cu electoratul, cu votanţii, cu oamenii în carne şi oase. Domnia sa nu a manifestat nici vreo reţinere semnificativă faţă de imperativul accesului liber şi continuu la orice informaţii relevante pentru chestiunile publice. În schimb, prin întreaga sa atitudine – adică, fără ostentaţie, dar în mod consecvent –, dl Iohannis a sugerat că refuză să fetişizeze mass-media, să accepte că discursul şi imaginea fabrică realitatea, că […]
este si castigatorul real nu numai moral al alegerilor la presedintie.
Sper ca acest partid psd, care a batjocorit pe romani 25 de ani, nu va mai fi in parlamentul Romaniei in 2020 (din pacate, in 2016 va reusi inca sa intre in parlament dar cu un procent sub 20%).
…un altfel de om intr-0 tara in care minciuna, mahalagismul, golania si marlania, prostia agresiva condimentata cu suficienta semidocta, sunt de la varf si pana jos politica de stat, sport national si viata de zi cu zi. Inainte de 1866, pastrand proportiile am fost tot cam in aceeasi situatie, dar din pacate nu am invatat nimic din istoria adevarata, asa ca o tot repetam.
10% din pib pt Edu si Cultura, sa nu mai exportam somerii ca milogi. Legea progresului cere ca-n locul unui jucator la Cotroceni, sa intre un antrenor, cultural, capabil sa se poarte ca un fel de Rege si sa incurajeze pe sponsorii generosi sa scoata din inapoiere Edu si Infrastructura Intelectuala, ca sa nu ne dea astia afara din UE-NATO. Cum au noroc francezii de unii presedinti: Centrul Pompidou, Biblioteca Mitterand, Muzeul Quai Branly Chirac…
Choza morala se PRACTICĂ. Nu-si propune nimeni sa fie „moral” când nu face nimic. Cat despre visceralitate…pai nici dl. K nu duce lipsa. Cautati schimbul de replici de la B1, in jurul momentului 1:20 (nu sunt sigur): ii pune lui Ponta o intrebare, acesta ii cere timp sa raspunda, iar K refuza zambind. Iata, va lipesc textul:
– Klaus Iohannis: Am dezavuat acest pact inca din momentul in care a fost semnat si sunt
inregistrari peste tot. E interesant, daca tot fluturati acel acord, sa
ne explicati si noua de ce ati incheiat acest acord
– M. Puscalau: Daca va da dl Iohannis minutele
– Klaus Iohannis: NU LE DAU
– Victor Ponta: Ma asteam sa fiti fair play
– Klaus Iohannis: 20 de secunde!
A pierdut aici, 80% dintre telespectatori. CINE credeti ca ar vrea pe asa-cineva in fruntea bucatelor? Vom vota Iohannis doar ptr ca Ponta sa aiba o sula-n coasta. Daca in locul sau ar fi fost omul-zapezilor sau pisica mea ar fi fost votati si ei.
Draga d-le Caius Dobrescu,
\”Victoria morala\” îi va face sa surida, daca nu in hohote sa râda, pe adversarii nostri politici, care sunt niste pramatii pragmatice! Oricât de palpabila ar fi victoria morala, in contextul dat, suna ca o palida consolare, aproape o jeremiada. Contextul dat e puterea politica si binele cetatii, si ar fi fost un lucru bun ca Johannis sa aiba niste consilieri buni psihologi, inteligenti, subtili, adaptabili situatiei de pe teren, ba chiar machiavelici (cu masura); aici scopul ar fi scuzat mijloacele (fireste, alunecarea în exces, fiind riscul).
Da, ar fi trebuit o strategie… daca Johannis va pierde, ramâne o experienta din care se pot trage învatamintele necesare pentru data viitoare, care s-ar putea sa fie mult înaintea celor 5 ani, Tot raul spre bine!
S-au împlinit 20 de ani de la publicarea \”Balamucului\” dvs. (cum pomeneam deja), si tocmai l-am recitit cu întrematoare voluptate. Sper ca nu v-ati pierdut de tot entuziasmul din acel \”New Deal sau Lasati-o mai moale cu lehamitea voastra\”!