Colegele mele

Propun aici, la ceas aniversar, trei portrete colegiale. Pretexte: cartile semnate in ultima vreme de catre Carmen Musat, Ana Maria Sandu si Mihaela Michailov. Se-ntelege ca n-am intentia sa afisez un ton de exegeza obiectiva; dimpotriva, nu voi evita notele „memorialistice“, potrivite – as zice – intr-un moment bilantier. Un strop de pornire „justitiara“ ma anima, totusi: fiindca ma simt vinovat de pasivitatea revistei fata de opurile in cauza. Imi dau seama ca motivul sint chiar eu, sus-semnatul: colaboratorii nostri stiu ca am grija ca in Observatorul cultural sa nu se comenteze niciodata cartile mele, drept pentru care au extins tacit regula. Ce-i drept, nici n-am solicitat articole despre Carmen, Ana si Michela. Am facut o exceptie cind am alcatuit grupajul despre In cautarea comunismului pierdut, in care debuta Paul Cernat, insa acolo, fiind vorba despre un volum colectiv, nu-i puteam nedreptati pe ceilalti trei autori din cauza ca al patrulea „muschetar“ face parte din redactia noastra. Pina una-alta, abia de curind am primit intrebarea Ioanei Nicolaie daca ne poate oferi o cronica la cartea Anei Maria Sandu. Raspunsul – fireste – a fost favorabil. Vin eu insumi si – iata! – compensez rezerva mai generala a colaboratorilor datorata… mie! […]