Coloana fara sfirsit – problema restaurarii (II)

Metalizare robotizata O alta observatie capitala, in articolul lui Eric Shanes, priveste calitatea proasta, sub raport estetic, a metalizarii realizate de restauratori. Radu Varia si Eric Shanes se fac partizanii unei metalizari robotizate. „Ultima metalizare, noteaza Shanes, demonstreaza neajunsul major al unei aplicari nerobotizate, si anume aspectul de cirpeala. E foarte putin probabil ca Brancusi sa fi fost satisfacut de un finisaj atit de precar. Asa ceva nu se poate vedea in cazul nici uneia dintre sculpturile sale.“ Un fapt regretabil, stiut, este ca muncitorii de azi (ma refer, fara a dori sa acuz, la muncitorii de la noi) lucreaza mai putin ingrijit decit cei din generatiile interbelice. (Stau marturie tangibila, de pilda, blocurile de locuinte.) E plauzibil ca prima metalizare, facuta sub observarea atenta a lui Stefan Georgescu-Gorjan si a lui Brancusi, pe modulele proaspat turnate, sa fi avut drept rezultat suprafate perfect slefuite. Era de datoria fiecareia dintre echipele de restauratori care au intervenit, in timp, asupra lucrarii sa vegheze scrupulos la conservarea standardului de calitate al suprafetei metalizate. „Aspectul de cirpeala“ incriminat de Varia, de Shanes si de alti critici straini se datoreaza unei nepasari de asteptat in perioada comunista a „intrecerilor in munca“, dar compromitatoare azi. […]