Matei STIRCEA-CRACIUN

Domnului Președinte al României, Klaus Iohannis, Domnului Prim-Ministru, Sorin Grindeanu, Domnului Președinte al Senatului, Călin Popescu‑Tăriceanu, Domnului Președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, Domnului Ministru al Culturii și Identității Naționale, Ionuț Vulpescu, Domnului Președinte al Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, Domnului Președinte al Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, Domnului Director al Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici, Domnului Director al Institutului de Istoria Artei, Adrian Silvan-Ionescu     De trei decenii, la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer“ …

Trei cercetători, Jon Wood (Henry Moore Institute), David Hulks (East Anglia University) şi Alex Potts (Michigan University), semnează, ca editori, o monumentală antologie consacrată sculpturii veacului al XX-lea, apărută în 2007 sub egida Institutului Henry Moore, din Leeds*. Lucrarea este o premieră în domeniu şi se cuvine salutată ca atare. Deliberat concepută să umple un …

Brancusi: de la Maiastra la Pasare in vazduh (II)

O abordare de antropologie simbolica

Le beau c’est l’harmonie des différentes choses contraires. Et que plus les choses sont difficiles à reconcilier plus le beau est grand. Constantin Brancusi incepind cu Muza adormita (1909-1910), Brancusi va incerca sa se depaseasca pe sine printr-un extraordinar efort de scrutare lucida a finalitatii artei sculpturii. „Bucuria cea mai mare, noteaza Brancusi, e contactul dintre esenta noastra si esenta eterna.“1 Tema careia cauta …

Brancusi – de la Maiastra la Pasare in vazduh (I)

O abordare de antropologie simbolica

Prometeu si Maiastra, ce le turnasem aproape impreuna, mi-au dezvaluit ca este cu putinta o sculptura a focului. Constantin Brancusi Posteritatea consfinteste Maiestrei rolul de a proclama cel mai limpede romanitatea sculptorului. E singura lucrare al carei titlu, deliberat intraductibil, convoaca explicit mitologia romaneasca sa participe la proiectul esteticii brancusiene. Si este semnificativ de constatat ca, in intreg cuprinsul creatiei, ciclul de lucrari …

Brancusi: Muza adormita

O abordare de antropologie simbolica

„Asadar sculptura nu este altceva decit apa. Apa insasi ...“ Constantin Brancusi Simultan studiilor consacrate Domnisoarei Pogany, Brancusi lucreaza si la o suita de compozitii ce urmau sa inspire Muzele adormite. Cap de femeie, studiu pentru potretul lui Renée (c. 1908, pierdut) surprinde admirabil vitalitatea baroanei Renée Irana Frachon, invitata sa pozeze in atelier. Dar compozitia de factura academica, de un estetism desavirsit …

Brancusi: Domnisoara Pogany

O abordare de antropologie simbolica

Cind nu mai sintem copii sintem deja morti. Constantin Brancusi Scurta ucenicie in atelierul lui Rodin, in primele luni ale anului 1907, se constituie pentru Brancusi, pe termen lung, drept experienta decisiva. O probeaza a posteriori cel putin noua teme, ce preiau ca atare titluri ale unor sculpturi semnate de Rodin. intr-adevar, lucrari brancusiene precum Sarutul, Somnul, O muza, Danaida, Vrajitoarea, Cariatida, Adam, Eva, …

Brancusi: Rugaciune

O abordare de antropologie simbolica

Frumosul este echitatea absoluta. Constantin Brancusi In aprilie 1907, pictorul Stefan Popescu il recomanda increzator pe Constantin Brancusi doamnei Eliza Stanescu, din Buzau, pentru executia unui monument fune-rar, in amintirea sotului disparut, avocatul Petre Stanescu. Tinarul sculptor se angaja prin contract – primul lui contract – sa execute o lucrare complexa: „a) Soclu de piatra ce va atinge, ca inaltime, 2 m pina la …

Brancusi: Sarutul

O abordare de antropologie simbolica

„Opera de arta trebuie sa fie creata ca si o crima perfecta – fara pata si fara urma de autor.“ Constantin Brancusi Sarutul brancusian (1907) isi reveleaza cel mai limpede mesajul estetic cind este inteles ca inscriind o replica polemica la compozitia omonima Sarutul (1888-1889), semnata de Auguste Rodin. Torsiunea delicata a trupurilor tinere, incordarea pasionala a capetelor unite prin sarut transforma, …

La Paul Neagu, imperativul de a construi cu sporita responsabilitate apare pregnant. Arta, asa cum o intelege Neagu, nu traieste neaparat din revolutii, cit mai curind din revelatii. „Nu ma intereseaza revolutia sin arte, n.n.t, noteaza el sec, ci revelatia.“ Bunaoara, nu sta in atributiile artei sa concureze matematica si stiinta in amendarea cunoasterii pragmatice despre lume. Fata de mersul pedestru al disciplinelor exacte, marea …

„Poate ca utopia din atelierul meu este totusi de alt calibru; este vointa si credinta intr-o armonie meta-moderna.“ Paul NEAGU Pe 16 iunie 2004, se stingea din viata, intr-o clinica londoneza, Paul Neagu, cel mai important sculptor al diasporei romanesti. Deoarece pe fondul unei recunoasteri si aprecieri cuvenite, critica, mai ales cea britanica, a calificat statornic opera lui Paul Neagu drept enigmatica, paginile de …

Hortensia MASICHIEVICI-MISU Microbul si alte povestiri adevarate Editura Anima, Bucuresti, 2003, 184 p., f.p. In gestul Hortensiei Masichievici-Misu de a adauga un volum tardiv la suita de impliniri ale unei vieti rodnice se ghiceste un refuz de a pune punct devenirii. Microbul, elegantul volum de povestiri publicat de Editura Anima, este redactat cu irezistibila verva si admirabila naturalete. Interesul evocarilor il sporeste …

In opera sculptorului Paul Neagu1 transpare constiinta febrila a unei juxtapuneri naucitoare de valori, specifica universului cotidian. Curiozitatea artistului nu pare a fi zabovit in primul rind asupra coexistentei realitatilor, cit asupra posibilitatii de a le gindi toate crescute, sau crescind, pe aceeasi tulpina. Le putem privi, creatiile lui Paul Neagu, ca afirmari ale necesarei, inalienabilei intercomunicari intre entitati, dincolo de diversitate. De pilda, aranjamentele …

Metalizare robotizata O alta observatie capitala, in articolul lui Eric Shanes, priveste calitatea proasta, sub raport estetic, a metalizarii realizate de restauratori. Radu Varia si Eric Shanes se fac partizanii unei metalizari robotizate. „Ultima metalizare, noteaza Shanes, demonstreaza neajunsul major al unei aplicari nerobotizate, si anume aspectul de cirpeala. E foarte putin probabil ca Brancusi sa fi fost satisfacut de un finisaj atit de …

Observatorul cultural Nr.156 (18-24 februarie) oferea traducerea unui atent si necesar studiu recapitulativ, publicat de criticul britanic Eric Shanes in revista Artwatch UK, despre restaurarea ansamblului de la Tirgu-Jiu1. Atentia autorului se opreste asupra echipei de specialisti conduse de Radu Varia in intervalul 1991-1999, iar apoi asupra echipei aflate sub autoritatea Uniunii Artistilor Plastici, care a preluat sarcina incepind din 1999 si a finalizat restaurarea …

object(WP_Term)#13218 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }