„Compoziţia nu există în România ca meserie“

Săptămîna trecută, stagiunea Filarmonicii „George Enescu“ a cuprins, în programul din 7 şi 8 mai, şi muzică românească: Hecatomba de Dan Dediu, într-un concert dirijat de Cristian Mandeal. În cuvintele compozitorului, „muzica pe care am scris-o este accesibilă, aducînd în prim-plan o lume sonoră idealizată, pan-tonală, cu un clar iz cinematografic de extracţie hollywoodiană, dar care începe să se fisureze treptat, intrînd spre final într-o logică a monstruosului, animalicului şi masacrului“. Născut în 1967, Dan Dediu ocupă o poziţie vizibilă şi apreciată în viaţa muzicală, cu preocupări de la compoziţie şi publicistică, pînă la cariera universitară şi administrativă. Din 2008 este rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.   Ce aţi face dacă nu aţi fi compozitor? Oricum compoziţia nu există în România ca meserie. În nomenclatorul meseriilor, compozitor este individul care scrie cu creta pe vagoanele de marfă. Compozitorul de muzică nu este menţionat acolo. Prin urmare, eu nu sînt compozitor. Sînt doar profesor. Însă activitatea mea ascunsă, ilicită, e compoziţia, un fel de braconaj social-artistic. Dacă totuşi n-aş fi fost compozitor, ca să vă răspund la întrebare, probabil că aş fi băgat spaima în pianişti. Sau în matematicieni… Cît loc de creaţie e în administraţie? Dar de administraţie […]